SUNTEŢI PE PAGINA: ORGANIZAŢIE › Servicii › Casa de producţie › Comunicate ›

Interviu cu Andrei Ujică | VIDEO

TVR.RO | actualizat: Marţi, 29 Noiembrie 2022

Un interviu cu Andrei Ujică vă va bucura sufletele, amintindu-vă de muzică bună!

Andrei Ujică (AU): Așezarea în vestul țării, aproape de granițele cu Iugoslavia și Ungaria, ne-a permis nouă timișorenilor și tuturor celor din regiune accesul la posturile occidentale de radio pe unde medii, în special la Radio Luxemburg, care a jucat un rol esențial la începutul anilor ’60 în răspândirea muzicii pop în Europa. Ca atare, recepția noastră a revoluției pop produsă de Beatles a fost sincronă cu evenimentul, fenomenul respectiv ajungând la București de-abia doi-trei ani mai târziu. Noi ascultam deja în 1962 Beatles, când la București se ascultau încă șansonete. Acum, dacă e să vorbim de aniversarea de 60 de ani a trupei Phoenix, care la început s-a chemat „Sfinții”, trebuie să ne întoarcem chiar în anul acela. Ei au ieșit din explozia originară, din Beatlemania anilor ’62-’63.

TVR: Cântând Beatles.

AU: Cântând Beatles, după care au urmat cover-uri după Rolling Stones, The Who, Kinks, și asta a continuat așa – cu câteva compoziții proprii presărate printre – până a plecat Moni. Între timp apăruseră Jethro Tull și primul lor album, Stand Up, în 1969, cu infl exiuni folk/etno, și cel conceptual, Aqualung, în 1971. Ambele l-au inspirat pe Covaci, dându-i ideea fuziunii rock-ului cu folclorul local. El crede poate că i-a apărut ciobanul Mioriței în vis și i-a cântat o doină din fl uier, făcându-i semn să-l urmeze, iar când s-a trezit și-a luat chitara și a pornit să-l caute, dar eu cred mai degrabă că atunci când a auzit pentru prima oară fl autul lui Jan Anderson din Bourée i-a încolțit ideea ce urma să-i schimbe viața.

Acum două-trei săptămâni, s-a inflamat societatea civilă din România pentru că IICMER – Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, prin directorul lui, Daniel Șandru, a cerut să se interzică spectacolul Cenaclului Flacăra, de la Corbu, lângă Năvodari. Cenaclul Flacăra de azi. Cu niște oameni care au fost în Cenaclul Flacăra de ieri, dar fără doi oameni acolo, fără Adrian Păunescu și fără Nicolae Ceaușescu. Eu am învățat de la Radu Cosașu, Dumnezeu să-l țină în viață cât mai mult, a unsprezecea poruncă: e interzis să interzici. Pentru că atunci nu faci altceva decât să întorci anii 1974-75-76 pe dos.

AU: Da, fără îndoială. Acum ce se poate spune în legătură cu lucrurile astea este că, din observațiile mele, o parte a societății civile de la noi nu a ieșit încă – nu a vrut sau nu a reușit să iasă – din intransigența morală postrevoluționară, pe când o altă parte, compusă din eșaloanele mai noi, suferă de „prezenteism”, care e o „moralită” la fel de infl exibilă. Așa apar tot 248 TVR felul de reflexe de cancel culture, care sunt cu atât mai iritante cu cât sunt mai ignorante.

Totalitarism.

AU: Preiei tocmai sindromul nefericit al epocii pe care o combați. Nu? Or, ceea ce ar trebui învățat încet-încet este că toate democrațiile au avut nevoie de o anumită perioadă de maturizare. Nu vorbim doar de englezi, care au aproape 500 de ani de exercițiu, dacă începem numărătoarea de la Cromwell…

***

Interviul integral îl regăsiți în volumul PHOENIX. HAR/JAR, realizat de TVR în parteneriat cu editura Integral.