Luni sunt programate documentarele despre Ana Aslan şi Anghel Saligny, marţi despre Traian Vuia şi Henri Coandă şi miercuri, 9 ianuarie, despre Regina Maria şi Panait Istrati.
Luni, 7 ianuarie, de la ora 18.00, seria revine la TVR 1 cu portretele medicului român specialist în gerontologie Ana Aslan, urmat de cel al unuia dintre întemeietorii ingineriei româneşti, Anghel Saligny.
Ana Aslan a creat un imperiu şi a inventat gerontologia socială. Tot ea a transformat România comunistă a anilor ’60-‘70, în cel mai cunoscut pol al eleganţei şi mondenităşii. Tratamentul cu Gerovital H3, dorit de cele mai faimoase personalităţi ale lumii, ajunsese să întreacă, în ce priveşte profitul, fabrica Dacia Piteşti. Numele Ana Aslan a devenit atunci mai cunoscut decât cel al soţilor Ceauşescu.
Unul dintre întemeietorii ingineriei româneşti, Anghel Saligny – este cunoscut de români ca „părintele” podului de la Cernavodă – o adevărată minune a tehnicii de la finalul secolului XIX. Doar că puţini cunosc faptul că Anghel Saligny a fost membru fondator al Societăţii Politehnice din Bucureşti, profesor la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele, ministru al Lucrărilor Publice şi Preşedinte al Academiei Romane. Pe plan internaţional, el a fost un pionier al tehnicii de vărf al epocii, realizator de invenţii şi soluţii unice în proiectarea podurilor şi a construcţiilor industriale.
Marţi, 8 ianuarie, de la ora 18.00, este progrmat episodul despre Traian Vuia urmat de cel despre Henri Coandă
Românul Traian Vuia a dat startul planurilor de dezvoltare a aviaţiei - ştiinţa care a permis oamenilor să călătorească astăzi cu avionul de la un capăt la altul al pământului - el fiind cel care a realizat primul zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul.
Henri Coandă, părintele primului motor cu reacţie din lume este cel care a descoperit efectul care acum îi poartă numele.
Ultimele două episoade ale săptămânii sunt programate miercuri, 9 ianuarie, de la ora 18.00 şi sunt dedicate Reginei Maria şi lui Panait Istrati.
Portretul Reginei Maria este realizat prin interviuri cu urmaşii suveranei României Mari: nepoţii Regele Mihai şi arhiducesa Maria Magdalena a Austriei, strănepoata Majestatea Sa Margareta, dar şi Regele Simeon al Bulgariei. Relatările sunt completate de câţiva dintre cei mai renumiţi istorici specialişti ai perioadei.
Panait Istrati - un scriitor editat şi reeditat permanent în Franţa, în colecţii populare de mare tiraj - în Romania, este ignorat: nu are nicio ediţie de opere complete şi niciun grup de cercetare care să se ocupe de opera lui. La şcoală, doar "Ciulinii Bărăganului" face parte din lecturile facultatative, în timp ce în Turcia, scrierile lui se află pe lista operelor recomandate de Ministerul Educaţiei.
