Nu cu mult timp în urmă, familiile care veneau pe malul mării în Montgat, Spania, chiar lângă Barcelona, construiau castele de nisip, se jucau cu paletele și se relaxau pe fâșia largă de nisip care era însăși imaginea idilică a vacanței de vară europene. Dar acum, în unele locuri, abia mai este loc să întinzi un prosop.
Schimbările climatice transformă Europa într-un paradis estival pierdut. În Spania, Italia, Grecia, Franța - și nu numai - furtuni care devorează nisipul, creșterea nivelului mării, temperaturi sufocante, inundații mortale și incendii cumplite au transformat, an după an, unele dintre cele mai dorite destinații de vacanță ale continentului în locuri ale pierzaniei de care oamenii încep să fugă, relatează The New York Times.
În timp ce europenii din sud visează la fiorduri, destinațiile tradiționale și pachetele turistice ale agențiilor de turism nu mai par atât de atractive. Săptămâna trecută, chiar dacă temperaturile au scăzut în mare parte a continentului, experții și oficialii au avertizat că următoarul val de căldură va veni în curând, punând în pericol localnicii vulnerabili și făcându-i pe turiști să se întrebe în ce s-au băgat. Nici activiștii care încearcă să-și elibereze orașele de flagelul turismului excesiv nu au văzut niciun aspect pozitiv în aceste condiții brutale.
„Este iadul”, a spus Daniel Pardo Rivacoba, care locuiește în Barcelona și a vorbit în numele unui grup care luptă împotriva turismului excesiv și al zborurilor care alimentează schimbările climatice. El nu vede în soarele arzător un aliat care ține turiștii la distanță, ci un dușman comun.
Anul trecut, grupul lui Pardo Rivacoba a devenit viral după ce a organizat demonstrații împotriva turismului excesiv, care includeau stropirea turiștilor cu pistoale cu apă. Anul acesta, a spus el, a fost atât de cald încât „am folosit pistoalele cu apă pe noi înșine”.
Tot mai puțin nisip
Pe tot continentul, iunie a fost cea mai crudă lună. Până acum. În Roma, turiștii se învârteau în jurul obiectivelor turistice ale orașului ca și cum ar fi fost într-un cuptor cu microunde în aer liber. Cântăreții de operă din Verona au leșinat în costumele lor.
Dar Spania a devenit destinația cea mai puțin plăcută pentru a te bucura de soare. Temperaturile din orașul El Granado, din sud-vestul țării, au atins aproape 46 grade Celsius, un record național pentru luna iunie. Și au existat și alte statistici sumbre. Anul trecut, inundațiile din Valencia au ucis peste 200 de persoane; anul acesta, experții spun că numărul deceselor, în special în rândul persoanelor bolnave și vârstnice, a crescut brusc odată cu temperaturile.
Schimbările climatice transformă și peisajul spaniol, inclusiv plaja din Montgat, unde furtunile din ce în ce mai frecvente au spălat o mare parte din nisip.
„De fiecare dată când venim, este din ce în ce mai puțin nisip”, a spus Susanna Martínez, 40 de ani.
Barcelona, situată la doar câțiva kilometri distanță, a raportat pierderea a 30.000 de metri pătrați de nisip în ultimii cinci ani. Marina d'Or, situată în afara orașului Valencia, mai la sud, a fost concepută de dezvoltatori și familii din toată Spania ca o stațiune balneară, un simbol al vacanțelor la mare din această țară. Acum, furtunile au spulberat și o parte din plajele sale. Experții au estimat pierderea a sute de mii de metri pătrați de plajă în toată țara și au avertizat asupra riscului de deșertificare.
Spania știe că are o problemă. Într-o perioadă în care opoziția de dreapta respinge reglementările Green Deal ale Europei privind protecția mediului – fenomen numit „greenlash” – guvernul progresist al Spaniei a adoptat o tranziție ecologică.
„Principalul risc cu care se confruntă omenirea astăzi îl reprezintă, fără îndoială, schimbările climatice”, a declarat Sira Rego, ministru în guvernul condus de Pedro Sánchez.
Ea a calificat răspunsul la aceste schimbări drept o „prioritate în materie de securitate” pentru țară.
Antidot
Guvernul, mândru de performanțele sale economice, depune eforturi pentru a atrage investiții de sute de miliarde de euro în energie durabilă, cu scopul de a crea sute de mii de noi locuri de muncă ecologice. Executivul intenționează să investească în sisteme de prognozare a temperaturii pentru a anticipa valurile de căldură și să formeze personal medical specializat în afecțiuni legate de căldură. De asemenea, încearcă să crească eficiența energetică și să reducă emisiile de gaze cu efect de seră.
La nivel local, orașe precum Barcelona încearcă, de asemenea, să atenueze daunele provocate de schimbările climatice.
Laia Bonet, viceprimarul orașului responsabil cu ecologia și urbanismul, a declarat că Barcelona este „deosebit de expusă efectelor schimbărilor climatice” și că se lucrează pentru a face față realității unui oraș mai cald, cu un nivel al mării mai ridicat și cu plaje erodate.
Prioritatea orașului, a spus ea, este protejarea locuitorilor vulnerabili cu sute de adăposturi climatice. Dar investește și 1,8 miliarde de euro pentru a face clădirile mai ecologice, pentru a extinde spațiile verzi, pentru a instala 200 de structuri de umbrire, pentru a înlocui unele trotuare cu pământ și pentru a absorbi și reutiliza mai bine apa de ploaie.
Orașul folosește, de asemenea, nisip recuperat din proiecte de construcții pentru a ajuta la conservarea plajelor sale, care sunt un spațiu public îndrăgit de localnici, precum și o protecție împotriva furtunilor și un element esențial al identității orașului ca destinație turistică. Aproximativ 15% din economia Barcelonei provine din turism.
Ea a spus că schimbările climatice au obligat orașul să abordeze diferit problema turismului excesiv și să elaboreze măsuri care să rezolve ambele aspecte. „Acestea sunt politici progresiste pe care orașele le pot implementa ca antidot”, a spus ea.
„Tigaia” Europei
În Sevilia, orașul din sudul Spaniei, numit uneori „tigaia” Europei, călugărițele folosesc de mult timp draperii albe în jurul mănăstirilor pentru a ține soarele la distanță. Dar, mai recent, orașul a început să acopere străzile înguste cu cearșafuri albe, întinse peste acoperișuri ca niște baldachine. În unele părți ale orașului se utilizează un sistem vechi de conducte subterane pentru a aduce aer mai răcoros la suprafață, în timp ce un alt proiect pompează apa de scurgere în spații publice umbrite, adesea răcite de ceață. Orașul a început să denumească valurile de căldură pentru a le face mai palpabile și mai ușor de reținut.
Experții spun că acest lucru este important, deoarece odată ce valurile de căldură trec, oamenii tind să le uite. Așadar, în ultimele zile, oamenii de știință au estimat că valul de căldură ar fi putut tripla numărul deceselor în regiunile afectate de pe continent. Unul dintre cercetători a declarat că scopul este de a atrage atenția asupra pericolelor căldurii extreme atunci când oamenii sunt extrem de afectați de aceasta.
Dar, în loc să-și schimbe comportamentul, mulți europeni din sudul continentului, care suferă din cauza valurilor de căldură sufocantă, au recurs la planuri de evadare.
În Barcelona, trei femei în vârstă din Spania, așezate la umbră în fața catedralei orașului, visau la Galicia noroasă din nord. Iar romanii cu bugete generoase pentru călătorii au început să privească cu nostalgie spre țările umede, răcoroase și adesea neglijate.
Sursă foto: NigelSpiers / Shutterstock.com
