Oricine a susținut vreodată un test standardizat știe că a răspunde la o întrebare deschisă în 20 de minute sau mai puțin necesită o putere cerebrală considerabilă. Accesul nelimitat la inteligența artificială (IA) ar ușura cu siguranță efortul mental. Însă, potrivit unui studiu recent realizat de cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), acest ajutor ar putea veni cu un cost.
În cadrul unei serii de sesiuni de redactare a unor eseuri, studenții care au lucrat cu (și fără) ChatGPT au fost conectați la electroencefalograme (EEG) pentru a le măsura activitatea cerebrală în timp ce lucrau. În general, utilizatorii IA au prezentat o activitate neuronală semnificativ mai redusă în părțile creierului asociate cu funcțiile creative și atenția. Studenții care s-au folosit de chatbot au constatat, de asemenea, că le era mult mai greu să citeze cu exactitate din lucrarea pe care tocmai o redactaseră.
Constatările fac parte dintr-un număr tot mai mare de studii privind efectele potențial dăunătoare ale utilizării IA asupra creativității și învățării. Această cercetare pune întrebări importante legate de beneficiile impresionante pe termen scurt oferite de IA generativă, dar și despre ce s-ar putea întâmpla pe termen lung.
Studiul MIT completează concluziile altor două studii de mare anvergură privind relația dintre utilizarea IA și gândirea critică, notează The Economist.
Primul, realizat de cercetători de la Microsoft Research, a chestionat 319 lucrători din domeniul cunoașterii care utilizau IA generativă cel puțin o dată pe săptămână. Respondenții au descris realizarea a peste 900 de sarcini, de la rezumatul documentelor lungi până la proiectarea unei campanii de marketing cu ajutorul IA. Conform autoevaluărilor participanților, doar 555 dintre aceste sarcini au necesitat gândire critică, cum ar fi revizuirea atentă a rezultatelor IA înainte de a le transmite unui client sau revizuirea unei solicitări după ce IA a generat un rezultat inadecvat la prima încercare. Restul sarcinilor au fost considerate în esență lipsite de sens. În general, majoritatea lucrătorilor au raportat că au nevoie de un efort cognitiv mai mic sau mult mai mic pentru a finaliza sarcinile cu instrumente de IA generativă, cum ar fi ChatGPT, Google Gemini sau asistentul IA Copilot al Microsoft, în comparație cu efectuarea acelor sarcini fără IA.
Un alt studiu, realizat de Michael Gerlich, profesor la SBS Swiss Business School, a întrebat 666 de persoane din Marea Britanie cât de des utilizează IA și câtă încredere au în aceasta, înainte de a le pune întrebări bazate pe o evaluare a gândirii critice utilizată pe scară largă. Participanții care au utilizat mai mult IA au obținut scoruri mai mici în toate categoriile. Dr. Gerlich spune că, după publicarea studiului, a fost contactat de sute de profesori de liceu și universitari care se confruntă cu utilizarea crescută a IA în rândul elevilor și studenților lor.
„Descărcarea cognitivă”
Rămâne de văzut dacă IA va slăbi și va afecta creierul oamenilor pe termen lung. Cercetătorii celor trei studii au subliniat că sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili o legătură cauzală definitivă între utilizarea intensă a IA și slăbirea creierului. În studiul dr. Gerlich, de exemplu, este posibil ca persoanele cu o mai mare capacitate de gândire critică să fie pur și simplu mai puțin predispuse să se bazeze pe IA. Studiul MIT, pe de altă parte, a avut un eșantion foarte mic (54 de participanți în total) și s-a concentrat pe o singură sarcină restrânsă.
Mai mult, instrumentele de IA generativă urmăresc în mod explicit să ușureze sarcina mentală a oamenilor, la fel ca multe alte tehnologii. Încă din secolul al V-lea î.Hr., Socrate se plângea că scrisul nu este „o poțiune pentru a memora, ci pentru a reaminti”. Calculatoarele scutesc casierii de calcularea notei de plată. Aplicațiile de navigație elimină necesitatea citirii hărților. Și totuși, puțini ar susține că oamenii sunt mai puțin capabili ca urmare a acestui fapt.
Există puține dovezi care să sugereze că cedarea către mașinării sarcinilor mentale ale utilizatorilor modifică capacitatea inerentă a creierului de a gândi, spune Evan Risko, profesor de psihologie la Universitatea din Waterloo, care, împreună cu un coleg, Sam Gilbert, a inventat conceptul de „descărcare cognitivă” pentru a descrie modul în care oamenii se descotorosesc de sarcinile mentale dificile sau plictisitoare cu ajutorul unor mijloace externe.
Îngrijorarea este că, așa cum spune dr. Risko, IA generativă permite „descărcarea unui set mult mai complex de procese”. Descărcarea unor operații aritmetice mentale, care au doar un set restrâns de aplicații, nu este același lucru cu descărcarea unui proces de gândire, cum ar fi scrierea sau rezolvarea problemelor. Și odată ce creierul a dezvoltat o preferință pentru descărcare, poate fi un obicei greu de abandonat. Tendința de-a căuta cea mai ușoară cale de a rezolva o problemă, cunoscută sub numele de „zgârcenie cognitivă”, ar putea crea ceea ce dr. Gerlich descrie ca fiind un cerc vicios. Pe măsură ce persoanelor dependente de IA le este mai dificil să gândească critic, creierul lor poate deveni mai zgârcit, ceea ce va duce la o descărcare și mai mare. Un participant la studiul dr. Gerlich, un utilizator intens al IA generativă, s-a plâns: „Mă bazez atât de mult pe IA, încât nu cred că aș ști cum să rezolv anumite probleme fără ea”.
Multe companii așteaptă cu nerăbdare posibilele creșteri de productivitate rezultate din adoptarea pe scară mai largă a IA. Dar ar putea exista și o parte negativă. „Declinul pe termen lung al gândirii critice ar putea duce la o reducere a competitivității”, spune Barbara Larson, profesor de management la Northeastern University. Utilizarea prelungită a IA ar putea, de asemenea, să reducă creativitatea angajaților. Într-un studiu realizat la Universitatea din Toronto, 460 de participanți au fost rugați să propună utilizări imaginative pentru o serie de obiecte de uz cotidian, cum ar fi un pneu de mașină sau o pereche de pantaloni. Cei care au fost expuși la idei generate de IA au avut tendința de-a da răspunsuri considerate mai puțin creative și diverse decât un grup care a lucrat fără ajutorul IA.
Există modalități de a menține creierul în formă. Dr. Larson sugerează că cea mai inteligentă modalitate de relaționare cu IA este de a-i limita rolul la cel de „asistent entuziast, dar oarecum naiv”. Dr. Gerlich recomandă ca, în loc de a-i cere unui chatbot să genereze rezultatul final dorit, acesta ar trebui îndrumat la fiecare pas pe calea către soluție. În loc să-l întrebi „Unde ar trebui să merg pentru o vacanță însorită?”, de exemplu, ai putea începe prin a-l întreba unde plouă cel mai puțin și să continui de acolo.
Membrii echipei Microsoft au testat, de asemenea, asistenți IA care întrerup utilizatorii cu „provocări” pentru a-i stimula să gândească mai profund. În același spirit, o echipă de la Universitățile Emory și Stanford a propus reconfigurarea chatboților pentru a servi ca „asistenți de gândire” care pun utilizatorilor întrebări provocatoare, în loc să ofere pur și simplu răspunsuri.
Totuși, astfel de strategii s-ar putea să nu fie atât de utile în practică, chiar și în cazul improbabil în care creatorii de modele ar modifica interfețele pentru a face chatboții mai greoi sau mai lenți. Un studiu realizat de Universitatea Creștină Abilene din Texas a constatat că asistenții IA care interveneau în mod repetat cu provocări degradau performanța programatorilor mai slabi într-o sarcină simplă de programare.
Alte măsuri potențiale pentru a menține creierul oamenilor activ sunt mai simple, dar și mai autoritare. Utilizatorii prea entuziaști ai IA generativă ar putea fi obligați să găsească propriul răspuns la o întrebare sau pur și simplu să aștepte câteva minute înainte de a li se permite accesul la IA. Potrivit Zanei Buçinca, cercetătoare la Microsoft care studiază aceste tehnici, o astfel de „forțare cognitivă” ar putea determina utilizatorii să aibă performanțe mai bune, dar va fi mai puțin populară. „Oamenilor nu le place să fie împinși să se implice”, spune ea. Prin urmare, cererea de soluții alternative ar fi probabil mare. Într-un sondaj reprezentativ din punct de vedere demografic, realizat în 16 țări de către Oliver Wyman, o companie de consultanță, 47% dintre respondenți au declarat că ar utiliza instrumente de IA chiar dacă angajatorul lor le-ar interzice acest lucru.
Tehnologia este atât de tânără încât, pentru multe sarcini, creierul uman rămâne baza. Dar, în timp, atât consumatorii de IA, cât și autoritățile de reglementare vor trebui să evalueze dacă beneficiile sale generale depășesc costurile cognitive. Însă dacă vor apărea dovezi mai solide că IA face oamenii mai puțin inteligenți, le va păsa?
Sursă foto: Chaosamran_Studio/Shutterstock.com
