În timp ce americanii își fac griji privind rata inflației și la lipsa unei „planete B”, unii caută soluții în gunoi.
Când Annemarie Cox se plimbă cu mașina prin San Diego, scrutează peisajul urban în căutarea unui lucru pe care restul populației probabil îl ignoră: tomberoanele. Acolo unde alți oameni văd gunoi, ea vede posibilități - haine ciudate la mâna a doua, antichități de colecție, chiar și moșteniri de familie și fotografii care au fost aruncate întâmplător, scrie The Guardian.
Într-o zi recentă de marți din sudul Californiei, când soarele de la mijlocul dimineții deja ardea puternic, Cox și-a început căutarea obișnuită. A făcut o vizită unuia dintre tomberoanele locale preferate, sprijinindu-și mai întâi antebrațele confortabil pe laturi și apoi întinzând mâna goală spre ceea ce se afla la fund.
În afară de un televizor stricat aruncat peste un teanc imens de cartoane, de data aceasta nu a găsit mare lucru.
Dar Cox nu era îngrijorată. Găsise deja o întreagă comoară în același tomberon, inclusiv pălăria cu pene pe care o purta în prezent, o pungă de plastic cu tricouri noi și o colecție de ouă de Paște încondeiate din Austria.
„Fac scufundări în tomberon pentru a salva lumea de la înecul în gunoaie”, a spus Cox. „Ceva un pic cam sentimental, dar prietenii și familia mea îmi înțeleg pasiunea.”
Cox, în vârstă de 60 de ani, sfidează stereotipurile: are o diplomă de licență în arheologie și lucrează ca manager de marketing în sudul Californiei. Ea caută prin gunoaie aproape în fiecare zi a săptămânii și împărtășește fotografiile descoperirilor sale pe grupul de Facebook Dumpster Diving San Diego, care se mândrește cu câteva mii de membri.
Cox și ceilalți „scafandri” din San Diego nu sunt singurii pasionați de universul deșeurilor menajere. Scufundarea în tomberoane, cândva un act tabu, are priză acum la publicul larg. Videoclipuri cu oameni care sar în containerele din spatele magazinelor și clădirilor de apartamente și care, ulterior, își prezintă descoperirile, au devenit extrem de populare pe rețelele sociale.
Numai pe TikTok, zeci de mii de postări #dumpsterdiving au adunat miliarde de vizualizări. O cohortă variată de oameni - de la Annemarie Cox, la un YouTuber în vârstă de 32 de ani din Texas, la un autointitulat „freegan” care face tururi ale gunoiului în New York – tot mai mulți își dedică acum viața scufundării în tomberoane.
Motivele din spatele acestei explozii neașteptate sunt multiple. În timp ce mulți americani sunt îngrijorați de creșterea costului vieții, unii se uită la gunoi pentru a găsi hrană și a reduce facturile costisitoare la alimente. Alții adoră perspectiva de a găsi grămezi de haine și mobilă pe care să le doneze sau să le vândă.
Dar, de multe ori, motivația predominantă este simplă: să se asigure că mai puține deșeuri ajung să putrezească în depozitele de deșeuri. SUA au o problemă din ce în ce mai mare cu gunoiul, generând peste 292 de milioane de tone de deșeuri solide municipale în 2018, sau aproape 5 kg/ persoană în fiecare zi, conform celor mai recente statistici ale Agenției pentru Protecția Mediului.
Aproximativ jumătate din acest gunoi a ajuns la un depozit de deșeuri. Deșeurile alimentare sunt deosebit de grave, aproximativ 30-40% din rezervele alimentare ale țării fiind aruncate.
Scufundarea în tomberoane este o modalitate creativă de a opri acest ciclu al deșeurilor, spune Cox.
„Cantitate șocantă de deșeuri”
Aparate de bucătărie și detergent de rufe. Cutii sigilate de dezinfectant pentru mâini. Munți de decorațiuni de Crăciun și Halloween nefolosite vreodată. Coșuri de rufe pline cu haine pliate, proaspăt spălate. iPhone-uri. O telegramă Western Union din 1964 („Sunt bolnav, mamă”, scria pe verso). Chiar și o scrisoare semnată de fostul președinte George Bush către o școală locală. Acestea sunt doar câteva dintre lucrurile pe care Kelly Sparks, mai bine cunoscută sub numele de @breafkast pe YouTube, le-a găsit în tomberoanele din nordul Texasului, la mai mult de 1.600 km est de locul în care Cox salvează gunoiul din California.
„Scufundarea în tomberoane”, spunea ea, „este întruchiparea unei vânători de comori”.
Sparks a început să cotrobăie prin gunoaie în urmă cu mai bine de un deceniu, mai întâi explorând tomberoanele Trader Joe's din Los Angeles. În decurs de nouă luni, singurul produs alimentar pe care Sparks l-a cumpărat dintr-un magazin a fost sosul de soia.
„A fost copleșitor, cantitatea de alimente care se afla în tomberoanele lor”, a spus Sparks. „Făceam scufundări în tomberon în fiecare seară. Am devenit dependentă de asta.”
Sparks și-a creat canalul YouTube cu șase luni înainte de pandemie, fiind convinsă inițial că tatăl ei, căruia îi plăcea să audă despre descoperirile ei din tomberon, va fi singurul ei fan. „Chiar nu mă așteptam ca alți oameni să fie interesați de asta”, a spus ea.
Canalul și-a luat avânt. Sparks are acum aproape un sfert de milion de abonați pe YouTube și a creat, de asemenea, un grup pe Facebook pentru alți entuziaști ai scufundărilor în tomberoane. Grupul însumează acum aproximativ 15.000 de membri.
Sparks crede că oamenii sunt fascinați de videoclipurile ei „din cauza cantității șocante de deșeuri”.
Ea donează aproximativ 80% din ceea ce găsește în tomberoane fie unei cantine comunitare din zona ei, fie unui magazin de vechituri din apropiere de care beneficiază un adăpost pentru femei.
Lărgind cadrul, putem observa că, în ultimele două decenii, a căpătat o importanță științifică tot mai mare o formă de antropologie axată pe studierea comportamentului consumerist al societății contemporane – antropologia gunoiului. Care analizează, în esență, nu doar codurile sociale ale debarasării de produse, ci și modul în care anumite obiecte de uz casnic pot căpăta valoare de artefact.
***
Sursă foto: Shutterstock
Un text de Liviu Stan
