Costi ne vorbește despre pasiunea pentru metal și lemn, ne arată colecția de baltage și bețe ciobănești și ne spune poveștile acestor obiecte identitare în universul satului românesc. Apoi, ne pregătește pârjoale moldovenești, rețeta bunicii, acompaniate de cartofi țărănești și frigărui de porc coapte pe jarul din cuptor. Marți, 10 noiembrie, de la ora 17:00, la TVR 3.
Meșterul din Humulești care bate monedă și gătește ca bunica
În Curtea Meșterilor Lungu, copiii învață trei meșteșuguri, iar oaspeții primesc pârjoale moldovenești, cartofi țărănești și frigărui coapte pe jar.
La Humulești, locul copilăriei lui Ion Creangă, meșterul popular Costi Lungu și-a deschis un nou atelier chiar în curtea casei. Se va numi Curtea Meșterilor Lungu și va primi copii pe tot parcursul anului, ca să învețe trei meșteșuguri tradiționale. Costi Lungu este președintele Asociației Meșterul Popular din Ținutul Neamț și, împreună cu soția sa, Ionela, tot meșter popular, încearcă să ducă mai departe tradiția. Pe lângă atelier, gazda are și o bucătărie, iar de aici vine a doua poveste a zilei.
Cositorul, metalul meșterilor de altădată
Specialitatea lui Costi Lungu este ornarea cu făițe de cositor, pe care le face singur. Meșteșugul este vechi pentru că cositorul, un metal moale, a fost folosit mult în trecut. Meșterii din sat ornau cu el baltagele și bățul de stână, la comanda celor care le purtau. Cu cât obiectul era mai bogat împodobit, cu atât stăpânul lui era mai înstărit.
Baltagul specific poalelor Ceahlăului este cel cu clonți. Avea, în primul rând, rol de apărare, apoi de sprijin și, mai rar, de cățărare. Era important mai ales în satele de munte, rare și depărtate, unde drumul trecea prin păduri pline de sălbăticiuni și de tâlhari.
Meșterul face și toiege ciobănești, pe care le fierbe în zer de oaie, într-o tigaie lungă, ca lemnul să capete maleabilitate și să poată fi îndreptat. Povestea lemnului de corn este una aparte. Fiind foarte dur, era rezervat șefului de stână, în timp ce ciobanii obișnuiți aveau bețe din lemn de alun. Bățul de corn se comanda la meșterul din sat și valora cât o oaie.
Costi Lungu ornează și linguri și lingurițe din lemn pentru copii, ca să le trezească dragostea de cioplit. Cuțitul însă este greu de mânuit la vârste mici, așa că ucenicia durează mai mult. Meșterul speră, în fiecare an, să găsească ucenici, iar prin ceea ce face încearcă să facă meșterul românesc cunoscut și îndrăgit, atât în țară, cât și în rândul vizitatorilor din străinătate.
Groșul lui Ștefan, bătut în atelier
În atelier, gazda a arătat cum se bate groșul moldovenesc, moneda cu care Ștefan cel Mare își plătea soldații pe câmpurile de luptă. Sistemul este aproape identic cu cel folosit atunci de curțile domnești. Matrița era gravată de meșteri italieni sau austrieci, era scumpă, iar dreptul de a bate monedă se cumpăra de la marile puteri ale vremii. Potrivit meșterului, Ștefan cel Mare a cumpărat groșul de la poloni.
Pastila de metal se așază în centrul matriței, se acoperă cu capacul care poartă reversul monedei, apoi se lovește cu hotărâre cu ciocanul. Rezultatul este o monedă ca în vremea voievodului.
Pârjoalele bunicii
La plăcinte înainte, dar nici de la o pârjoală moldovenească nu ne dăm înapoi, spune vorba din Harap-Alb. Așa că atelierul a făcut loc bucătăriei. Rețeta de pârjoale a venit de la bunica meșterului, iar bunicul avea un rol fix: toca singur carnea la satâr, pentru că nu suporta carnea trecută prin mașină. Se alegea mereu cea mai bună carne, iar secretul stătea în ceafa de porc și în slănina tăiată în cuburi foarte fine.
Pârjoale moldovenești
- carne de ceafă de porc, tocată la satâr
- slănină tăiată în cuburi mici (cam jumătate de bol, la ochi; prea multă slănină face compoziția grasă, iar pârjoalele se topesc la prăjit)
- pâine înmuiată, în cantitate mică, doar ca să lege compoziția
- 3 ouă întregi
- usturoi, din belșug
- mărar și pătrunjel, tocate
- maghiran, sare și piper (sarea se pune la final, după gust)
- făină amestecată cu puțină sare, pentru tăvălit
Se amestecă bine carnea cu slănina, condimentele, pâinea și ouăle, apoi se adaugă usturoiul și verdeața. Pârjoalele se modelează cu mâna, mai mari, de mărimea palmei, nu neapărat regulate, se tăvălesc prin făină și se prăjesc în ulei bine încins.
Cartofi țărănești - Garnitura este simplă: bacon sau șuncă țărănească tăiată cuburi, puțină ceapă și cartofi roșii fierți în prealabil, tăiați cuburi. Baconul se căleste cu ceapa, se adaugă cartofii, iar la final pătrunjel, sare și piper.
O masă împărătească
Din ceafa de porc rămasă, meșterul a pregătit și frigărui, puse la rumenit pe jar într-un cuptor tradițional. În același cuptor s-a copt, încet, o pâine făcută de el, până ce crusta devine rumenă și crocantă. Masa a ieșit, cum au spus oaspeții, împărătească: pârjoale rumenite la exterior și moi în interior, cartofi, frigărui și pâine.
Pentru Costi Lungu, o zi de meșterit se încheie firesc cu o masă bună. Uși deschise are însă și pentru alții: copiii și prietenii sunt așteptați oricând în Curtea Meșterilor Lungu.
***
Vă invităm să ne urmăriți, marți, 10 noiembrie, de la ora 17:00, la TVR 3 și online pe TVR+.
“Călătorie cu gust” se difuzează la TVR Iași, duminica, de la ora 14:30.
Așteptăm opiniile și sugestiile dumneavoastră pe pagina de Facebook a TVR 3.
***
“Călătorie cu gust” - o călătorie culinară ce conectează telespectatorii cu valorile culturale, tradițiile și rețetele specifice diferitelor regiuni. Producția TVR Iași prezintă adesea bucătari talentați, antreprenori locali și povești autentice din comunitățile românești.
Realizator: Raluca Aftene
Credit foto: capturi din emisiune/ YouTube TVR
