Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Constantin Brâncuşi, părintele sculpturii moderne

| Luni, 19 Iunie 2006

Campania Mari Români:

De la începutul campaniei până în prezent (din 27 mai până azi, 19 iunie, ora 9.00) au fost exprimate prin sms-uri 4.622 de voturi, din care 4.306 au fost validate drept nominalizări (după ce au fost eliminate mesajele care conţineau doar aprecieri sau care nu constituiau o nominalizare, precum şi sms-urile venite de pe acelaşi număr de telefon). 29.800 de mesaje au fost trimise pe situl www.mariromani.ro, dintre care 28.019 au fost validate ca nominalizări. 1. 391 de propuneri au fost exprimate telefonic, dintre care 1.381 au fost considerate valide (după ce au fost eliminate mesajele care conţineau doar aprecieri sau care nu constituiau o nominalizare). Sintagma Mari Români poate fi găsită în 38.900 de locuri de pe Internet. Conform clasamentului la zi, primul fotbalist apare pe locul 20, primul cântăreţ – pe poziţia 30, iar primul actor – abia pe locul 53. În frunte continuă să se afle scriitorii şi oamenii de stat.

Pentru cei care nu s-au hotărât încă pe cine să propună drept cel mai mare român al tuturor timpurilor, TVR difuzează, în fiecare zi, un mini-portret al unei personalităţi, un Mare Român care, prin acţiunile sale, ne-a marcat istoria. Marţi, 20 iunie, la TVR 1, la ora 16.45 şi în reluare la 22.45 este programat portretul lui Constantin Brâncuşi.

Constantin Brâncuşi – părintele sculpturii moderne

Istoria artei ar fi fost mult mai săracă fără operele sculptorului român Constantin Brâncuşi, cel care a dezvăluit lumii esenţa lucrurilor şi vitalitatea formei. A combinat cu succes simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. El şi Rodin, profesorul său, au fost artiştii care au exercitat cea mai mare influenţă asupra evoluţiei sculpturii moderne din secolul al XX-lea. „Nu căutaţi mistere şi formule obscure în lucrările mele. Ceea ce vă ofer eu este bucurie pură. Priviţi-mi sculpturile până reuşiţi să le vedeţi”, ne îndeamnă parcă şi astăzi Brâncuşi.

S-a născut în anul 1876 la Hobiţa, în judeţul Gorj, într-o familie de ţărani săraci, iar la numai 11 ani, dornic să cunoască lumea, şi-a părăsit satul natal plecând, pe jos, la Craiova. Aici, ca să se poată întreţine, Brâncuşi a lucrat, într-o prăvălie şi apoi a urmat cursurile Şcolii de Arte şi Meserii. La recomandarea profesorilor, s-a înscris la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, unde a şi realizat primele sale lucrări.

În 1904, a plecat, tot pe jos, în Europa şi a ajuns, după doi ani, la Paris, centru consacrat al artei moderne. În 1907 este invitat să lucreze, ca practician, în atelierul celui mai mare sculptor al epocii, Auguste Rodin. Încrezător în propriile forţe, pleacă de aici după câteva luni spunând c㠄Nimic nu creşte la umbra marilor copaci”.

Îşi deschide atelierul său în Impasse Ronsin, din inima Parisului, în care îşi construieşte propria lume, într-o atmosferă românescă, dar intră în contact şi cu avangarda artistică pariziană, împrietenindu-se cu Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Amedeo Modigliani.

Creează în 1907 prima versiune a Sărutului, temă pe care o va relua sub diferite forme până în 1940, culminând cu Poarta Sărutului din ansamblul monumental din Târgu-Jiu. „Am vrut, de fapt, să creez o operă care nu evocă o singură pereche, ci toate perechile care s-au iubit şi s-au succedat pe pământ înainte de a-l părăsi”, spunea Brâncuşi.

A redescoperit forma originară, oul, ca izvor al vieţii şi început al lumii. Totodată, aspirând spre perfecţiune, a sculptat Măiastra, căutând să exprime esenţa zborului care simbolizează ascensiunea către spiritualitate şi transcendenţă. Pentru Brâncuşi, zborul este „cel mai minunat lucru din natură”.

În perioada 1937-1938, a venit în ţară pentru a realiza, la Târgu Jiu, un complex sculptural modern fără egal, dedicat eroilor romani căzuţi în primul război mondial şi format din trei monumente: Poarta sărutului, Masa tăcerii, Coloana infinitului.

În 1957, mărturisea la Paris, „Mor cu inima tristă, pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea". Este înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.

Programul Mari Români se desfăşoară în două etape: nominalizările şi votul. Campania de nominalizare a fost lansată în data de 27 mai 2006 şi durează până pe 1 iulie. Nominalizările se pot face apelând gratuit un număr de telefon fix (0800.020.800, doar în reţeaua RomTelecom), accesând site-ul www.mariromani.ro, o adevărată enciclopedie virtuală, sau trimiţând un SMS, cu tarif normal, la nr. 1861. Mai întâi, vor fi anunţate cele 100 de personalităţi care au obţinut cele mai multe nominalizări din partea telespectatorilor, primii 10 români, care vor intra în cursa pentru titlul de „cel mai mare român al tuturor timpurilor”, urmând să fie prezentaţi în ordine aleatorie. Este momentul în care se dă startul celei de-a doua etape.

În perioada iulie-august se vor realiza 10 documentare, câte unul pentru fiecare dintre cei 10 finalişti. În septembrie şi octombrie, pe parcursul a 5 săptămâni, cei 10 competitori vor putea fi susţinuţi de telespectatori în cadrul unor dezbateri transmise în direct de TVR 1. În data de 21 octombrie, Televiziunea Română va transmite în direct spectacolul final al proiectului Mari Români, show în care va fi desemnat cel mai valoros român al tuturor timpurilor.

DEPARTAMENTUL COMUNICARE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE