Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

31 de personalităţi au defilat la TVR 1

| Vineri, 30 Iunie 2006

Campania Mari Români

31 de personalităţi au defilat la TVR 1

Între 1 iunie şi 1 iulie, TVR 1 a difuzat, zilnic, un filmuleţ de prezentare a unei personalităţi pe care telespectatorii nu o văd frecvent pe ecranele televizoarelor, dar care s-ar putea afla pe lista celor mai mari români ai tuturor timpurilor. Grigore Antipa, Ana Aslan, Panait Istrati, Dimitrie Cantemir, Tristan Tzara, Nadia Comăneci, Grigore Moisil, Henri Coandă, Nicolae Paulescu, Johnny Weissmuller, Emil Racoviţă, Anghel Saligny, I.C.Brătianu, Samuel von Bruckental, Mircea Eliade, Regele Carol I, Emil Cioran, Regina Maria, Nicolae Iorga, Constantin Noica, Nichita Stănescu, Petre Ţuţea, Constantin Bâncuşi, Nicolae Tonitza, Hariclea Darclee, George Enescu, Dinu Lipatti, Maria Tănase, Lucia Sturza Bulandra, Elvira Popescu sunt cei pe care TVR 1 i-a adus în atenţia marelui public în perioada de exprimare a nominalizărilor. Filmuleţele au fost realizate cu imagini din Arhiva TVR şi din Arhiva Naţională de Film.

În 8 iulie, Cătălin Ştefănescu, Irina Păcurariu, Gianina Corondan, Radu Naum şi Florin Iaru vor anunţa top 100 cei mari români, top realizat în urma nominalizărilor trimise de telespectatorii din întreaga ţară. De asemenea, îi vom cunoaşte pe marii români din top 10, însă într-o ordine aleatorie.

Campania Mari Români continuă şi în timpul verii. Pe 21 octombrie se va desemna cel mai mare român al tuturor timpurilor.

Eugen Ionescu - personalitatea zilei de 1 iulie

escu de la Academia Franceză e Ionescu, cel mai jucat dramaturg român din lume. A întemeiat teatrul absurd, iar la Litere, Cântăreaţa cheală scoate peri albi studenţilor din lumea largă. În 1970, ca recunoaştere a valorii pieselor sale, a fost ales membru al Academiei Franceze.

Primele apariţii ale lui Ionescu sunt în limba română. Înainte de a fi dramaturg, şi propria viaţă i se părea absurdă.

A fost poet şi a debutat cu un volum de versuri, Elegii pentru fiinţe mici. Când universul nu s-a mai putut restrânge la fiinţe mici, a scris NU!, iar Tudor Vianu a spus da şi l-a premiat. Era o formulă nouă de a face critică literară. De un comic irezistibil,

cartea a produs uimire şi derută.


Prima lui piesă de teatru, Cântăreaţa cheală, a fost scrisă ca tragedie, dar a fost înţeleasă de ceilalţi ca o comedie. Pe 11 mai 1950, piesa a fost reprezentată la Théatre de la Huchette, în regia lui N. Bataille. A urmat o perioadă în care autorul a prezentat, an de an, câte o piesă. Treptat începe să se formeze un cerc de admiratori. În 1966, Comedia Franceză a prezentat pentru prima oară o piesă de Ionescu, Setea şi Foamea.

În anul 1970, a fost ales membru al Academiei Franceze, fiind primul scriitor de origine română care primea o astfel de recunoaştere.

Eugen Ionescu a scris mult, dar despre el s-au scris şi mai multe. Face parte din tradiţia absurdului ca legenda unui făuritor de personaje să aibă nu numai lumini, ci şi umbre. Scaunele celor care voiau să-i servească Lecţia nu au rămas niciodată goale. Printre Rinoceri, în toate limbile pământului, actorii încă se întreabă: Cum se mai piaptănă cântăreaţa cheală?

Într-o lume făcută din acelaşi aluat, graniţele temporale nu sunt niciodată clare şi uite aşa se poate face un circ cu purici. Puricii trebuie dresaţi, primul lucru care trebuie făcut este să se obţină ca puricii să nu mai sară. Cum se ajunge aici? Se pun puricii sub un pahar. Puricii încearcă să sară, se lovesc de sticlă, cad la loc. Dintr-un anumit moment, ei nu mai sar. Paharul poate fi ridicat. Şi iată-i pe purici avansând încet, prostiţi; ei pot fi împinşi cu degetul, se poate sufla peste ei, nu mai sar (Eugen Ionescu).

DEPARTAMENTUL COMUNICARE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE