Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

270 de nume in lista "„Mari Amari"

| Marţi, 27 Iunie 2006
Campania Mari Români

Campania Mari Români

În lista Marilor amari (români fără de care am fi un pic mai mândri) apar 270 de nume, acoperind aproape toate domeniile: presă, afaceri, ştiinţă, sport, societate civilă, servicii secrete, actorie, literatură, muzică şi, evident, politică. 83% dintre nominalizările de până acum au fost făcute prin intermediul site-ului, 13% prin SMS şi doar 4% prin apeluri telefonice. Suntem în mileniul trei! Câte o singură nominalizare au, până azi, între alţii, Tache Ionescu, Alexandru Bocăneţ, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Davila…

Pentru cei care nu s-au hotărât încă pe cine să propună drept cel mai mare român al tuturor timpurilor, TVR difuzează, în fiecare zi, un mini-portret al unei personalităţi, un Mare Român care, prin acţiunile sale, ne-a marcat istoria. Miercuri, 21 iunie, la TVR 1, la ora 16.45 şi în reluare la 22.45, este programat portretul Haricleei Darclée.

Hariclea Darclée, „Privighetoarea Carpaţilor” - personalitatea zilei de 21 iunie

Soprana care i-a inspirat lui Puccini celebra arie Vissi d’arte, vissi d’amore, din opera Tosca, a fost răsfăţată de toţi marii compozitori contemporani ei. Cânta în cinci limbi diferite, era considerat㠓vocea începutului de secol XX”, iar frumuseţea sa fizică a stimulat imaginaţia poeţilor, compozitorilor, libretiştilor şi chiar a regilor!

A studiat pianul şi canto la Galaţi, Bucureşti şi Paris. Debutul în rolul Margaretei din Faust de Gounod, la 28 de ani, i-a deschis drumul către toate centrele muzicale ale lumii. Numai pe scena Scalei din Milano a urcat de 116 ori.

Prezentă pe marile scene ale lumii, Hariclea nu a uitat niciodată să amintească publicului de peste hotare că este româncă, steagul tricolor însoţind-o pretutindeni. Dorinţa ei cea mai mare a fost aceea de a reveni pe scena românească în faţa celor care au supranumit-o „Privighetoarea Carpaţilor”. Regele Carol, care a iubit-o obsesiv, i-a oferit ordinul „Bene Merente clasa I”, iar poeţii precum Cincinat Pavelescu şi Ruggiero Leoncavallo i-au compus versuri. Unul din cele mai importante momente pentru Hariclea s-a întâmplat în 1900, când Puccini a văzut în ea singura soprană care putea să redea cel mai bine rolul Floriei Tosca. Acest fapt a fost confirmat de ziarele din 1906 care titrau că Tosca a fost salvată de celebra Hariclea Darclee. Darclée a intrat definitiv în istoria muzicală în seara de 14 ianuarie 1900, la Teatrul Costanzi din Roma, cu ocazia premierei operei Tosca. Un public ostil lui Puccini de abia aştepta un moment prielnic pentru huiduieli. Iată cum descrie cronicarul ziarului Il Messaggero interpretarea ariei Vissi d’arte: „Faţa Haricleei era înlăcrimată şi expresivă, vocea izvora din adâncul inimii, dăruirea scenică era sublimă, astfel încât totul a intrat în vibraţia emoţiei şi întregul teatru a început să freamăte, participând la dramă. La sfârşit, un strigăt a izbucnit şi mulţimea s-a ridicat în picioare, aplaudând frenetic, uitând trecutul şi ranchiunele.” Toată faima pe care şi-a câştigat-o nu i-a alterat deloc caracterul deosebit, păstrându-şi mereu frica de Dumnezeu şi bunul simţ. Înainte să urce pe scenă, soprana aprindea întotdeauna o lumânare la icoana Maicii Domnului.

Datorită vocii sale cu un larg ambitus (pornind de la senzualitatea lui Carmen, la agilităţile lejere ale Norinei sau Lindei) a fost încadrată între sopranele dramatice. A fost prietenă, colaboratoare şi muză pentru mulţi creatori lirici: Verdi, Puccini, Leoncavallo, Gounod, Massenet, Giordano, Cilea, Mascagni sau Saint-Saens. A cântat şi în ţară, în desele turnee pe care le făcea ca să-şi vadă familia, prietenii şi mai ales publicul.

După trei decenii de carieră internaţională, Hariclea Darclée s-a retras la 58 de ani. A avut un singur fiu, pe Ion Hartulary-Darclée, autorul operetelor Amorul mascat, Opereta, Capriciul antic, precum şi al suitei Picturi de Grigorescu.

La finele vieţii, după 30 de ani de carieră muzicală, artista a trăit într-un anonimat nemeritat, locuind în hotelul Bratu, din Capitală. Pentru cea care fusese atât de apreciată de Verdi, Leoncavallo, Massenet, Puccini, care cântase cu Enrico Caruso, Titta Ruffo, Tamagno şi care a apărut de nenumărate ori sub bagheta lui Toscanini, autorităţile nu au ridicat nici un deget ca să o ajute. „Maiastra pasăre de basm”, „gloria cea mai mare a României” a murit în sărăcie, răpusă de cancer la ficat. Funeraliile au fost finanţate de Ambasada Italiei.

Mari Români se desfăşoară în două etape: nominalizările şi votul. Campania de nominalizare a fost lansată în data de 27 mai 2006 şi durează până pe 1 iulie. Nominalizările se pot face apelând gratuit un număr de telefon fix (0800.020.800, doar în reţeaua RomTelecom), accesând site-ul www.mariromani.ro, o adevărată enciclopedie virtuală, sau trimiţând un SMS, cu tarif normal, la nr. 1861.

(S-au folosit sursele: „Darclee” de George Sbârcea, „Femei celebre”, de Arina Avram şi articolul din „Jurnalul naţional”, din data 1.03.2004)

DEPARTAMENTUL COMUNICARE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE