Consilierii de probațiune supraveghează, evaluează și îi sprijină pe cei condamnați să se reintegreze în societate. Rata recidivei, spun specialiștii, este foarte scăzută. Vedem o nouă ediție a emisiunii “Legal 100%”, luni, 19 octombrie, de la ora 13:30, la TVR 3.
Justiția înseamnă, pentru mulți oameni, instanțe, procurori, avocați și penitenciare. Există însă un domeniu mai puțin cunoscut, care funcționează în afara zidurilor închisorii: probațiunea. În anul în care sistemul împlinește 25 de ani în România, consilierul de probațiune Oxana Șargarovschi a explicat, în emisiunea „Legal 100%”, ce face concret această instituție și de ce contează pentru siguranța comunității.
O alternativă la pedeapsa privativă de libertate
Probațiunea este un sistem de executare a sancțiunilor penale, gândit ca alternativă la pedeapsa cu închisoarea. Orice persoană care a comis o infracțiune, minoră sau majoră, și a fost sancționată printr-o hotărâre definitivă ajunge fie în sistemul penitenciar, fie în cel de probațiune.
Dacă judecătorul dispune o pedeapsă cu privare de libertate, aceasta se execută în detenție. Instanța poate însă alege și o altă cale. Codul penal prevede două tipuri de pedepse principale, amenda și închisoarea. În cazul ambelor se poate dispune amânarea aplicării pedepsei. Suspendarea executării sub supraveghere este posibilă numai pentru pedeapsa închisorii.
În esență, este o modalitate de a executa pedeapsa în libertate, dar cu condiții stricte, pe durata unui termen de supraveghere stabilit de instanță. Pentru suspendarea sub supraveghere, pedeapsa nu poate depăși trei ani. Infractorul trebuie să își dea acordul pentru a presta muncă neremunerată în folosul comunității și să nu fi fost condamnat anterior la o pedeapsă cu închisoarea mai mare decât limita prevăzută de lege.
Specialista a precizat că aceste reguli se aplică doar infractorilor majori. După schimbarea Codului penal din 2013, minorilor nu li se mai aplică pedepse, ci măsuri educative, privative sau neprivative de libertate.
Cele cinci măsuri de supraveghere
Indiferent dacă s-a dispus amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării ei, persoana supravegheată trebuie să respecte cinci măsuri generale. Ea trebuie:
- să se prezinte la serviciul de probațiune la datele stabilite de consilier;
- să primească vizitele consilierului, anunțate sau inopinate;
- să anunțe orice deplasare mai lungă de cinci zile față de locuința sa, precum și întoarcerea;
- să comunice orice schimbare a locului de muncă;
- să furnizeze informații și documente despre mijloacele sale de existență.
Competența teritorială se stabilește după locuința persoanei supravegheate, chiar dacă domiciliul ei este în altă parte.
Termenul de supraveghere poate fi mai lung decât pedeapsa propriu-zis. Un condamnat la doi ani de închisoare poate fi supravegheat trei ani. Specialista a explicat că persoanelor supravegheate li se spune la prima întrevedere că, dacă ar fi executat pedeapsa în penitenciar, ar fi petrecut acolo doi ani. Beneficiul libertății vine cu obligația de a respecta măsurile pe tot termenul de supraveghere. Cine nu se conformează riscă să execute pedeapsa în regim privativ de libertate.
Muncă în folosul comunității și alte obligații
În cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere, instanța dispune obligatoriu muncă neremunerată în folosul comunității, între 60 și 120 de zile. Potrivit invitatei, o zi de muncă echivalează cu două ore prestate efectiv, iar orele pot fi efectuate într-un interval de un an de la începerea activității.
Judecătorul poate adăuga și alte obligații, printre care:
- urmarea unui curs de învățământ sau de calificare profesională;
- participarea la un program de reintegrare socială, derulat de serviciul de probațiune sau împreună cu instituții din comunitate;
- supunerea la măsuri de control, tratament sau îngrijire medicală;
- interdicția de a părăsi România fără acordul instanței;
- interdicția de a lua legătura cu alți participanți la infracțiune sau cu victima;
- interdicția de a frecventa anumite locuri sau de a conduce anumite categorii de vehicule.
Măsuri similare se aplică și persoanelor liberate din detenție înainte de termen, o altă categorie cu care lucrează serviciile de probațiune.
Managementul de caz, metoda din spatele rezultatelor
Consilierii de probațiune se asigură că sentința penală este pusă în executare în ceea ce privește măsurile și obligațiile de supraveghere. După ce hotărârea rămâne definitivă, biroul de executări penale al instanței o trimite serviciului de probațiune, iar șeful serviciului o repartizează unui consilier, care devine managerul cazului.
Potrivit specialistei, metoda managementului de caz este cea care asigură succesul instituției. Consilierul știe tot ce se întâmplă cu persoana supravegheată. Chiar dacă unele obligații se execută în comunitate, el este cel care referă persoana către instituția respectivă și verifică atât persoana, cât și instituția. Condamnatul are astfel un reper permanent și este obligat prin lege să comunice consilierului tot ce ține de procesul de supraveghere.
Rezultatele sunt, spune invitata, performante: rata recidivei este foarte scăzută. Ea atribuie acest lucru unui cumul de factori și de intervenții, dar în mare măsură managementului de caz.
Nu doar control, ci și consiliere
Șargarovschi a subliniat că probațiunea înseamnă supraveghere și control, dar și asistare și consiliere. „Numai prin control, printr-o tendință punitivă exagerată” nu se pot produce schimbări semnificative și de durată, a explicat ea. Vizate sunt schimbările cognitiv-comportamentale, obținute prin programe de consiliere individuale sau de grup, derulate de serviciul de probațiune ori de instituții din comunitate.
Un alt principiu al sistemului este modelarea prosocială. Consilierul este el însuși un model, iar felul în care se raportează la persoana supravegheată transmite un mesaj. Mulți dintre cei ajunși în probațiune nu au fost ascultați niciodată și nu au avut parte de atenție pentru nevoile lor sociale sau pentru factorii care i-au dus la infracțiune. Cazurile sunt adesea complexe, iar volumul de muncă este mare, a recunoscut specialista, dar consilierii încearcă să aloce fiecărei persoane timpul și resursele necesare.
Scopul final este ca persoana să nu ajungă după gratii, iar comunitatea să devină mai sigură.
***
Vă invităm să urmăriți o nouă ediție a emisiunii “Legal 100%”, luni, 19 octombrie, de la ora 13:30, la TVR 3 și online pe TVR+.
“Legal 100%” se difuzează la TVR Cluj, în fiecare sâmbătă, de la ora 13:00.
Fiți alături de noi și pe pagina de Facebook a emisiunii “Legal 100%”.
Toate ediţiile emisiunii pot fi vizionate pe canalul de YouTube al TVR Cluj.
***
Emisiune informativă al cărei scop este de a prezenta cetăţenilor drepturile şi obligaţiile pe care le au, de a le oferi un ajutor în a descifra și a înțelege orice act normativ şi în a afla posibilităţile pe care le au la îndemână în momentul în care constată încălcarea drepturilor lor.
Moderator şi realizator: Loredana Corchiş
Producător: Emilia Avram
Credit foto: capturi din emisiune/ YouTube TVR
