Un reportaj despre cum s-a ajuns de la „călăraşii” care străbăteau târgurile la statului de Furnizor al Casei Regale al Poştei Române, un interviu cu istoricul Filip Iorga şi un material despre programul „Generaţii” iniţiat în judeţul Mureş urmărim sâmbătă, 17 octombrie, de la ora 13.00, la TVR 1.
Istoria poștei pe meleagurile noastre începe dinaintea cuceririi Daciei de către Imperiul Roman, când o serie de drumuri naturale cu scop comercial şi militar se întindeau de-a lungul apelor. Rolul său strategic s-a păstrat până după secolul al XIV-lea, odată cu constituirea statelor feudale Moldova și Țara Româneacă. Fiind la curent cu faptele internaționale ale vremii, domnitorii români dispuneau de curieri, cunoscuţi sub numele de „călăraşi” şi „lipcani”, care străbăteau cu repeziciune distanţe mari. Mai apoi, a apărut olacul, iar locuitorii satelor şi târgurilor aflate pe traseu erau obligaţi să pună la dispoziţie aşa-numitul „cal de olac”, să întreţină caii şi să se ocupe de procurarea nutreţului. Poşta acelor vremuri satisfăcea doar nevoile statului, ale dregătorilor, ale solilor străini şi extrem de rar pe cele ale particularilor, și ei persoane însemnate. Despre evoluţia ei pe teritoriul românesc aflăm mai multe sâmbătă, 17 octombrie, de la ora 13.00, când TVR 1 difuzează o nouă ediţie a emisiunii „Ora Regelui”.
În îndelungata sa transformare, poșta începe să își contureze chipul pe care îl știm după anul 1800. Treptat, s-au fixat curse regulate care transportau actele oficiale şi personale, s-au stabilit tarife pentru corespondenţă, în 1850 s-au inaugurat cursele de diligenţă și chiar au apărut cutiile poştale, iar din 1858, au început să fie utilizate mărcile poştale adezive. În memoria noastră, toate legăturile logistice și afective care unesc oamenii din cele mai îndepărtate locuri, par să existe dintotdeauna. Dar poveștile care însoțesc scrisorile către destinație s-au născut în timp, răbdătoare, unice, emoționante uneori.
Exista o filozofie profundă despre stat, în rigoarea cu care Carol I își începea diminețile – aflăm în emisiunea „Ora Regelui” din această săptămână. Pentru un principe educat în spirit prusac, poșta era sistemul nervos al unei națiuni suverane. Obsesia regelui pentru timp a rămas legendară. O întârziere în sosirea curierilor însemna o fisură în autoritatea statului. Sub privirea sa, poșta a părăsit haosul medieval al olăcarilor, a îmbrăcat uniforma oficială și s-a ancorat în rețeaua feroviară, intrând definitiv în viața de zi cu zi a românilor.
La împlinirea a 160 de ani de la fondarea Dinastiei Regale, Majestatea Sa Margareta a trecut pragul instituției desăvârșite de viziunea Regelui Carol I, alături de Principele Radu. Prima vizită de acest fel din istoria Companiei Naționale Poșta Română, care, de anul acesta, este Furnizor al Casei Regale. Pasul decisiv spre viitor, operaționalizarea noului Hub Logistic Regional București, întărește firul invizibil dintre oameni și puterea de a duce un gând către altul.
„Ca să înțelegi ce ți se întâmplă astăzi, trebuie să știi câte ceva din ce li s-a întâmplat părinților, bunicilor, străbunicilor tăi măcar, dacă nu chiar istoria antică”, afirmă cu convingere istoricul Filip Iorga, în dialog cu jurnalistul TVR Bogdan Șerban-Iancu.
Urmaș al unei ramuri a vechilor boieri ialomițeni, Filip Iorga este preocupat de istoria ideilor și mentalităților, istorie culturală, istoria elitelor, genealogie și istorie modernă românească. Este, de asemenea, autor al multor studii culturale și cărți, inițiator al proiectelor de cercetare și membru al Consiliului Ştiinţific din Institute cu care împarte domeniile de interes științific. „Îmi place să călătoresc în trecut, să scormonesc vechi arhive, să stau de vorbă cu oamenii şi să ascult poveştile lor. Cred că istoria nu poate şi nu trebuie să ignore destinele individuale”, spune Filip Iorga.
În emisiunea „Ora Regelui”, o scurtă analiză a contextului în care a ajuns Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen în România și a anturajului cu care a fost nevoit să lucreze în dificilul rol pe care și l-a asumat.
După aproape patru decenii de la căderea regimului comunist, România nu este nici mai onestă și nici mai educată, așa cum i s-a promis. Traversând crize interminabile, țara noastră continuă să ocupe locurile codașe ale statisticilor de tot felul. Ultimul raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, dat publicității în luna septembrie, trage un nou semnal de alarmă pentru autorități: aproape unul din patru tineri nici nu învață, nici nu muncește, un sfert dintre tinerii între 25 și 34 de ani nu au terminat liceul, aproape 70% dintre tinerele fără liceu nu își gasesc un loc de muncă, doar 76% dintre copiii între 3 și 6 ani sunt înscriși la grădiniță, numai 19% dintre români au studii superioare. Cu toate acestea, oamenii inimoși cărora le pasă de comunitatea în care trăiesc se luptă cu inerția și îndreaptă lucrurile spre drumul firesc.
Starea municipiului Târnăveni este precum a altor sute de localități. În anul 2007, se închidea definitiv combinatul chimic care garanta locurile de muncă și siguranța zilei de mâine. Dat fiind contextul economic grav, pentru a sprijini familiile aflate în situații de risc, Fundația Buckner a deschis un centru de zi, în colaborare cu Fundația Regală Margareta a României.
Programul „Generații”, modelul social în care voluntarii seniori devin mentori pentru minori, aduce în viața micuților nu numai o masă caldă și ajutor la teme, ci și întruchiparea mamei absente sau pe cea a bunicii demult pierdute.
La Centrul din Târnăveni, din județul Mureș, copiii sunt inițiați în multe activități folositoare pentru evoluția lor ulterioară. Unii poate chiar vor deveni tâmplari pricepuți, alții - bucătari cu experiență sau croitori îndemânatici, meserii care le vor asigura la maturitate traiul de zi cu zi. Însă dincolo de lucrurile practice, seniorii voluntari îi ajută cu multă abilitate să descopere și să se bucure de frumosul care îi înconjoară.
Un licăr de speranță într-un univers de deznădejde și un sentiment nou, necunoscut până acum, de siguranță. O mână de oameni veghează cu multă afecțiune și responsabilitate asupra destinelor lor fragile. Uneori, imposibilul devine posibil.
„Ora Regelui” se vede la TVR 1 sâmbătă, 17 octombrie, la ora 13.00, la TVR Internațional – tot sâmbătă, de la 15.30, iar la TVR Moldova – joi, 22 octombrie, ora 16.00.
Prezintă: Bogdan Șerban-Iancu
Director de imagine: Mihai Covrig
Editor de imagine: Nicolaie Cernat
Producător: Lidia Voicu
Realizatori: Diana Ilica, Adelina Dumitrescu, Bogdan Șerban-Iancu
Surse foto: romaniaregala.ro; capturi din filmare; FaceBook Fundaţia Regală Margareta a României
