La 74 de ani, Michael Metzeltin este cel mai strălucit romanist european, cu contribuţii esenţiale la studiul acestei discipline. Născut în Elveţia şi trăind la Viena, Metzeltin vorbeşte perfect latina carpatică, după cum spune Eugen Simion. Ca un admirabil cunoscător al limbii române, el a contribuit la traducerea celor 1.000 de pagini de jurnal scris în germană de Titu Maiorescu. La “Iaşii marilor iubiri” - “Limba română ca o dragoste” – în dialog cu romanistul Michael Metzeltin, marți, 28 iulie, de la ora 18:00, la TVR 3.
Lingvistica, o „cenușăreasă" între științe? Un profesor de limbi romanice spune că nu
Într-o discuție liberă, relaxată, departe de rigorile academice, Michael Metzeltin, profesor și cercetător în domeniul limbilor romanice a vorbit despre locul lingvisticii printre științele secolului XXI, despre limba română, despre latină și despre bucuria de a citi „câte puțin, în fiecare zi”, din mai multe limbi deodată.
„Nicio disciplină nu este posibilă fără limbaj”
„Am citit, printre rânduri, o abordare puțin diferită, mai relaxată, față de științele lingvisticii. Aș vrea să aflu, în acest interviu, câteva dintre opiniile dumneavoastră despre ceea ce înseamnă astăzi limbile vorbite în Europa. E o disciplină specială, iar lumea crede că în secolul XXI vor conta mai ales geopolitica, globalizarea, economia, iar lingvistica rămâne pe undeva, la o parte. E sau nu o cenușăreasă între științe? Și care e fascinația acestui studiu?”, punctează Oana Lazăr, amfitrioana emisiunii.
Michael Metzeltin:
După mine, există două cunoașteri de bază, elementare: pe de-o parte matematica, pe de altă parte lingvistica. Nicio disciplină nu este posibilă fără limbaj. De aceea, lingvistica este o știință fundamentală. Săptămâna viitoare voi vorbi la Academia Română despre conceptul de geopolitică. Este un concept important pentru politicieni, și pentru economiști, de acord — dar este și un concept lingvistic. Lingvistica nu se ocupă doar de gramatică, ci și de concepte, de text, de formarea textelor. E o privire înapoi, în istorie, dar se ocupă și de chestiunile prezentului, pentru că limbile sunt mereu în mișcare.
O limbă „vie”, mereu în schimbare
Michael Metzeltin:
Limba se schimbă, este într-o evoluție continuă. Este o metaforă uneori periculoasă, dar, în orice caz, limbile sunt instrumente de gândire, instrumente de exprimare, care trebuie învățate și nuanțate. Insist: lingvistica nu înseamnă doar studiul gramaticii. Trebuie să studiem — și noi, ca profesori, trebuie să predăm — cum se face un text, cum se poate înțelege un text. Și ajungem, din nou, la vechea retorică. Într-un sens foarte pozitiv.
Astăzi comunicăm rapid, de pildă prin mobil. Este normal, sunt mai multe forme de comunicare și dacă e rapidă, e și prescurtată. Este normal. Putem avea o retorică și acolo? Evident. Și este — o retorică ce se combină cu vizualitatea. Dar la fel de important este să menținem un învățământ al limbii prin care cetățenii să poată participa activ la politică, să o înțeleagă. Pentru asta au nevoie de un limbaj foarte dezvoltat, care a existat dintotdeauna și va exista mereu.
De la latină la „Eurospeak”
Michael Metzeltin:
Limbajul are multe forme — mai simple, mai rudimentare, și forme mai complicate. A fost o vreme când limba latină stăpânea disciplinele, iar astăzi, în fenomenul globalizării, avem o nouă lingua franca: engleza. O engleză care nu se află întotdeauna la un nivel sofisticat, ci una rudimentară, de relație simplă, cazuală. Este ceea ce se numește un „Eurospeak".
Europa noastră se diferențiază, de pildă, de Statele Unite sau de Rusia, pentru că avem mai multe culturi, cu limbi diferite, foarte importante ca atare. Și v-aș spune vouă, românilor: fiți mândri de limba voastră, pentru că este necrezut de bogată. Trebuie, desigur, să știți engleză, germană etc., dar în Europa avem nevoie de mai multe limbi diferite pentru a menține o mentalitate deschisă și o mare creativitate. Dacă reducem totul la o singură limbă, creativitatea se pierde. De aceea, o lingua franca poate fi utilă, dar nu este, în esență, o îmbogățire.
„Câte limbi știi, atâtea capete ai”
Michael Metzeltin:
Care e capacitatea omului de astăzi de a se apropia de cunoașterea limbilor străine? Există un proverb românesc: „Câte limbi știi, de atâtea ori om ești" — sau, cum se mai spune, câte limbi știi, un cap în plus ai.
Și este un principiu cunoscut în psihologie: dacă începi cu o singură limbă, este mai greu să înveți o a doua. Dar dacă ai deja două sau trei limbi, este mult mai ușor să treci la a patra, a cincea și așa mai departe. Este, de fiecare dată, o creștere a creativității, o gândire mai complexă.
Un „profesor de latină ratat”
„Spuneați că studiul limbii latine este important, dar că, din păcate, totul se diluează. Pot să fiu sinceră și să spun că aveți în fața dumneavoastră un profesor de limba latină ratat, care a pornit pe acest drum cu mult entuziasm. M-am regăsit și m-am simțit salvată de limba latină — creierul meu nu suporta matematica, dar m-am simțit salvată de studiul limbii latine și al limbilor clasice. Dar iată că mrejele ecranului, ale exprimărilor libere, m-au smuls din asta. Nu cred că sunt singurul profesor care abandonează, dar aveți mare dreptate — am simțit-o pe pielea mea: limba latină salvează o parte din ființa noastră gânditoare”, mărturisește Oana Lazăr, producătoarea emisiunii.
Michael Metzeltin:
Și probabil că ați putut, datorită ei, să vă mișcați în lume, să îmbătrâniți și să vă exprimați. Studiul limbii latine are ceva din fascinația studiului matematic, pentru că ajungi la niște concluzii, la niște soluții care mulțumesc, care sunt satisfăcătoare. Să predăm, să învățăm măcar o limbă romanică și o limbă germanică.
Astăzi, la școală, nu se mai face latină, nu se mai face greacă, nu se mai face istoria veche. Așa că, probabil, este mai practic să începem nu cu româna veche, ci cu limba actuală, și apoi să mergem, încet, spre Eminescu, spre Cantemir, spre Biblia de la București. Este un drum istoric parcurs invers.
„Limba română are conștiință de sine”
Michael Metzeltin:
Oficial, eu sunt lingvist. Dar cred că ați înțeles că lingvistica, pentru mine, nu înseamnă gramatica sau gramatica generativă. Dacă ne ocupăm de o limbă, asta înseamnă să ne ocupăm de o cultură, de un popor. Cum aș putea să mă ocup de română și să spun: poporul nu mă interesează? Concepția mea este că totul formează un întreg. Trebuie să am, cum s-ar spune în spaniolă, un anumit cariño — e cuvântul cel mai exact — o anumită afecțiune pentru țară, pentru lumea ei.
Dacă fac o comparație între limbile romanice, constat că literatura mare, clasică, în România începe, de fapt, din secolul al XIX-lea. Dar, într-un timp foarte scurt, cultura română a cunoscut neoclasicismul, romantismul, simbolismul, realismul — toate curentele literare și culturale europene sunt prezente aici. Și cred că e important să facem o comparație extremă: portugheza a avut contact direct doar cu spaniola — restul era ocean. Aici, în schimb, ați avut contact cu cultura rusă, cu cea slavonă, cu bulgara, cu maghiara, cu greaca, cu franceza, cu turca. Asta a creat o bogăție enormă, inclusiv pentru limbă. Nu trebuie să eliminăm turcismele — sunt interesante. Nu trebuie să eliminăm slavonismele. E o bogăție.
Încerc, în fiecare zi, să citesc puțin din română, din italiană, din franceză, din spaniolă, din portugheză — pentru că o limbă trebuie folosită. În momentul de față citesc din Sadoveanu, dar și din Ionescu. Sunt un eclectic.
Dar citesc puține cărți. Probabil e o chestiune și de concepție, și de vârstă, și de estetică. Nu mă interesează să termin un roman în două zile. Vreau să-l gust. De aceea citesc cinci, șase pagini, și atât, pentru o zi. De aceea, uneori, am nevoie de doi ani pentru un roman. Ce gust are Sadoveanu? După mine, este un mare, mare autor — are o limbă atât de bogată.
Până data viitoare, când veniți la Iași, echipa emisiunii vă dorește cărți bune și idei creatoare!
Vă invităm să revedeți o ediție “Iașii marilor iubiri”, marți, 28 iulie, de la ora 18:00, la TVR 3 și online pe TVR+.
Edițiile emisiunii pot fi vizionate pe siteul media.tvriasi.ro.
Ediția a fost difuzată în premieră în anul 2022, la TVR Iași.
Așteptăm opiniile și sugestiile dumneavoastră pe pagina de Facebook a TVR 3.
***
Producător: Oana Lazăr
Credit foto: capturi din emisiune/ YouTube TVR
