Şuri cu acoperiș de paie şi asfaltul proaspăt turnat al şoselei Transapuseana... O cercetătoare şi restauratoare de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, dar şi alţi arhitecți, etnologi, istorici. Totul despre proiectul „Paie şi asfalt”, de salvare a patrimoniului local, în documentarul realizat de Alexandru Munteanu. La TVR 1, marţi, 15 septembrie, ora 20.00.
Într-o lume grăbită, care nu mai are timp să simtă, să trăiască liniştit, jurnalistul TVR Alexandru Munteanu ne propune să ne oprim puţin şi să privim cu atenţie în jurul nostru, să descoperim frumuseţea la fiecare pas şi să nu lăsăm modernitatea, cu tavalugul ei, să înghită poezia unor locuri şi tradiţii străvechi. Documentarul „Paie şi asfalt”, care aduce în faţa telespectatorilor proiectul cu acelaşi nume, se vede în premieră la TVR 1 marţi, 15 septembrie, ora 20.00.
Pe traseul proaspăt asfaltat al șoselei Transapuseana din Munții Trascău există un număr însemnat de șuri cu acoperiș de paie. Atenția cercetătoarei și restauratoarei Dumitrița Filip, de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, a fost atrasă către acest tip de arhitectură rurală specifică zonei. Din păcate, starea lor este una destul de precară, foarte puține dintre ele mai fiind folosite. Școala de vară organizată în iulie 2025 a urmărit o cercetare aprofundată a câtorva dintre aceste șuri și o inventariere, într-o primă fază, a celor aflate în imediata vecinătate a asfaltului. Au participat arhitecți, etnologi, istorici și restauratori de la muzee din Maramureș, Satu Mare și Alba. Proiectul „Paie și asfalt” urmărește tocmai interacțiunea dintre arhitectura vernaculară* a șurilor și nevoile comunității din platoul și văile Trascăului, o comunitate tot mai redusă numeric, o civilizație arhaică aflată sub asaltul modernității. Primul episod al documentarului „Paie și asfalt”, „Da’ pe tine cum te cheamă?”, este programat marţi, 15 septembrie, ora 20.00, la TVR 1.
„Mă preocupă patrimoniul, de mult timp. Iar în zona Apusenilor este sugenstiv şi foarte la îndemână contrastul între civilizaţii; am descoperit acolo atât de evidentul contrast între vechi şi această necesitate a civilizaţiei. Este vorba despre contrastul dintre şurile, casele acoperite cu paie, aici, în Apuseni, mai mult decât în altă zonă a ţării, şi curentul acesta inevitabil şi necesar al civilizaţiei”, ne explică Alexandru Munteanu, realizatorul documentarului.
„O lume dispare, se stinge, dar lasă o moștenire materială și imaterială. Dincolo de cercetare, întotdeauna este o experiență personală, o implicare emoțională, un atașament față de tema studiată, o trăire. Aici e despre moștenirea culturală tangibilă și despre oamenii șurilor, creatorii și comanditarii patrimoniului vernacular. E despre o lume care trece în istorie, dar care poate fi recuperată și redată din nou prezentului”, subliniază cercetătoarea și restauratoarea Dumitrița Filip, de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.
E un complex de situaţii care duc la o moarte lentă a acestei arhitecturi venaculare. „Încercăm să îi convingem pe localnici, să aducem în atenţia localnicilor valoarea, bogăţia uriaşă pe care o au şi pe care nu o conştientizează. Ei renunţă mult prea uşor la aceste bijuterii adoptând soluţiile moderne, rapide, ieftine. Cum? Fie renunţă la orice activitate de a cultiva cereale (din ale căror paie uscate se construiesc acoperişurile), dar încasează subvenţii, deloc neglijabile, pe păşuni, nefăcând nimic, fie pleacă din zonă...”, adaugă Alexandru Munteanu.
În bună măsură, asfaltul accelerează acest proces. „Grupul de cercetători şi restauratori şi noi, prin acest documentar, încercăm exact invers: să frânăm acest proces şi să facem cunoscute aceste şuri cu acoperiş de paie. Dar e un întreg lanţ întrerupt de facilităţile lumii moderne”, mai declară realizatorul.
De la ora 21.00, în cel de-al doilea episod al documentarului, îi cunoaştem pe „Oamenii șurilor”. În aceeași notă a contrastelor dintre vechi și nou, pe fondul dispariției culturilor de grâu specifice zonei, adică a materiei prime necesare acoperirii șurilor, câțiva localnici, ba chiar şi „venetici” se luptă să păstreze și să restaureze șurile. Mulți alți localnici privesc cu circumspeție eforturile celor implicați în salvarea patrimoniului local.
*arhitectura vernaculară denumeşte arhitectura rurală şi urbană, fără implicarea unui arhitect.
foto: imagini documentar „Paie şi asfalt", realizator Alexandru Munteanu
