Imaginile și înregistrările video folosite în timpul proceselor de identificare video, cum ar fi cele pentru deschiderea unui cont bancar, obținerea unei semnături electronice sau validarea identității pe diverse platforme pot fi interceptate sau furate și folosite ulterior pentru a crea deepfake-uri.
Peste 170 de cereri privind fraude pe canale bancare au fost adresate Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar, evidențiind o tendință îngrijorătoare a infracționalității digitale. În numeroase situații, victimele rămân îndatorate către instituțiile financiare după ce infractorii contractează credite în numele lor sau le manipulează să împrumute fonduri și să le transfere în conturi controlate de rețele ilicite. Prejudiciile înregistrate ating valori considerabile, ajungând la zeci de mii de euro per caz.
Majoritatea fraudelor devin posibile după ce utilizatorii cedează necunoscuților accesul la parole, date confidențiale, dispozitive mobile sau aplicații de internet banking. Modul de operare se bazează adesea pe inginerie socială, atacatorii asumându-și identități false ale unor angajați bancari, polițiști sau reprezentanți ai Băncii Naționale. Sub pretextul că datele personale au fost compromise, victimele sunt determinate să ia împrumuturi de urgență pentru a-și proteja fondurile. Sumele obținute sunt ulterior retrase în numerar și depuse la automate de criptomonede sau direcționate prin tranzacții succesive către conturi externe.
O altă tactică frecventă implică preluarea controlului de la distanță asupra dispozitivelor mobile prin intermediul unor aplicații instalate la îndemnul atacatorilor sau prin accesarea unor platforme de investiții fictive. Odată obținut accesul, infractorii inițiază operațiuni financiare complexe și contractează credite direct prin aplicațiile bancare, ocolind limitele de securitate. Întrucât tranzacțiile sunt autorizate din interfața oficială a utilizatorilor prin coduri de securitate sau identificare biometrică, sistemele informatice ale băncilor execută instrucțiunile conform procedurilor standard.
În acest context, posibilitățile de conciliere prin intermediul instituțiilor de mediere sunt extrem de limitate, băncile respingând majoritatea cererilor. Refuzul este motivat de faptul că dosarele fac obiectul unor anchete penale aflate în derulare, iar infrastructura informatică bancară nu a suferit breșe de securitate, accesul fiind realizat prin intermediul autorizărilor oferite involuntar de titulari.
Reprezentanții din sectorul bancar avertizează totodată asupra riscurilor emergente privind utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor de tip deepfake. Înregistrările audio și video obținute în timpul unor presupuse identificări la distanță pot fi folosite ulterior de infractori pentru a trece de verificările biometrice ale aplicațiilor bancare. Prevenirea acestor fenomene necesită o prudență sporită din partea consumatorilor, fiind recomandată refuzarea instalării de aplicații la cererea unor terți, evitarea accesării linkurilor nesecurizate și raportarea imediată a oricărei activități suspecte.
Aflați mai multe detalii pe TVR INFO.
