Pe TVR Internațional, în ediţia de duminică, 1 noiembrie, de la ora 18:30, aflăm două dintre poveștile descoperite de echipa Televiziunii Române în Bucovina de Nord, unde limba și tradițiile românești au supraviețuit războaielor, deportărilor și schimbărilor de granițe.
Într-o țară aflată în război, copiii din satele românești ale regiunii Cernăuți continuă să cânte și să danseze românește. La Casa de Folclor din Buda Mică, peste 40 de copii învață să păstreze tradițiile strămoșilor, deși clădirea în care repetă riscă să rămână fără acoperiș.
În satul Voloca, moș Ionică Semeniuc, un bătrân de aproape 93 de ani, ne-a primit în casa lui, transformată într-un adevărat muzeu, și ne-a povestit cum a supraviețuit deportării în Siberia și lagărului stalinist.
Casa de Folclor din Buda Mică, locul unde copiii învață să nu-și uite rădăcinile
Peste 40 de copii din Buda Mică și Buda Mare participă la activitățile Casei de Folclor. Unii abia au început școala, alții sunt mai mari, dar pe toți îi leagă dragostea pentru cântecele și dansurile românești.
În spatele acestei mici lumi de cântec și dans românesc se află Natalia Cevca, o profesoară originară din Republica Moldova, stabilită în Ucraina în urmă cu aproape 20 de ani. Cu multă pasiune și răbdare, a reușit să transforme Casa de Folclor din Buda Mică într-un loc în care copiii vin cu drag, își fac prieteni și învață să-și iubească tradițiile.
Dincolo de bucuria cântecelor și a dansurilor, Casa de Folclor din Buda Mică ascunde o problemă gravă. Acoperișul clădirii este într-o stare jalnică, plin de găuri prin care pătrunde apa de ploaie. Este un contrast dureros între bucuria copiilor care umplu sala de cântec și starea clădirii în care încearcă să păstreze vii tradițiile românești.
Moș Ionică din Voloca, un supraviețuitor al lagărelor staliniste
La aproape 93 de ani, moș Ionică este surprinzător de vioi. Ne-a arătat comorile adunate de-a lungul vieții în casa părintească din Voloca, pe care a transformat-o într-un adevărat muzeu al vieții românilor din Bucovina de Nord.
Fiecare obiect are o poveste, iar moș Ionică o spune în felul său, cu umor, gesturi și expresii care te fac să uiți că vorbești cu un om trecut de 90 de ani.
Dar în spatele zâmbetului și al poveștilor sale amuzante se ascunde o viață marcată de una dintre cele mai întunecate perioade ale istoriei. După cel de-Al Doilea Război Mondial, moș Ionică a fost condamnat de autoritățile sovietice la 7 ani de muncă silnică pentru că fratele său, Dumitru, fusese ofițer în Armata Română. A fost deportat în Siberia, unde a cunoscut foamea, frigul și viața dintr-un lagăr stalinist. Moș Ionică nu a uitat nici suferința, nici nedreptatea, dar a reușit să-și păstreze ceva ce anii de lagăr nu i-au putut lua: pofta de viață. Râde, glumește, povestește și își primește musafirii cu o bucurie molipsitoare.
O școală românească, salvată de la degradare cu bani din România
De la Voloca am plecat spre Mamornița-Vamă, unde am vizitat o școală cu predare în limba română, care funcționează într-o clădire cu o istorie aparte.
Spre deosebire de Casa de Folclor din Buda Mică, unde acoperișul riscă să se prăbușească, școala din Mamornița-Vamă a reușit să rezolve o problemă asemănătoare cu ajutorul fondurilor din România. Clădirea are un acoperiș nou, construit cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României. Lucrările au durat o lună și jumătate și au costat 345.000 de lei. Proiectul a fost inițiat de Liga Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți, condusă de jurnalistul Vitalie Zâgrea. Reparațiile au permis protejarea unei clădiri istorice în care generații de copii români au învățat și continuă să învețe în limba lor maternă.
Emisiunile în limba română de la radioul public ucrainean se aud doar pe internet
Vitalie Zâgrea ne-a invitat în studioul Radio Ucraina Internațional, unde realizează o emisiune în limba română. Din păcate, emisiunea lui Vitalie, ca și celelalte programe radiofonice destinate comunității românești din regiunea Cernăuți, este difuzată exclusiv online, nu și pe frecvențele radio tradiționale. Este o problemă mai ales pentru românii în vârstă, care nu folosesc internetul, dar continuă să asculte radioul. Oameni precum moș Ionică, pentru care radioul este în continuare una dintre principalele legături cu lumea. Astfel, tocmai o parte dintre cei care au păstrat limba și tradițiile românești de-a lungul deceniilor au acces limitat la emisiunile realizate pentru comunitatea lor.
Urmăriți reportajul în emisiunea „Prezențe românești”, duminică, 1 noiembrie 2026, de la ora 18:30, la TVR Internațional.
Realizator Alexandru Costache
Sursa foto: Dorel Oancă
Proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
