În prima dezbatere electorală organizată după Revoluție, în 17 mai 1990, la Televiziunea Română, Ion Rațiu a oferit o definiție a democrației care a rămas în istoria recentă: „Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine”.
La dezbaterea de la Televiziunea Română, organizată cu trei zile înainte de primele alegeri libere din România postdecembristă, din mai 1990, au participat Ion Iliescu (Frontul Salvării Naționale - FSN), Radu Câmpeanu (Partidul Național Liberal - PNL) și Ion Rațiu (Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat - PNȚCD).
Cei trei candidați au fost rugați să răspundă ce ar face dacă nu ar câștiga alegerile. În acest context, Rațiu a fost cel care a explicat că în democrație omul „este în centrul societății”, definind-o ca fiind libertatea de a nu fi de acord cu celălalt.
Citește și: Ce atribuții are președintele României
Radu Câmpeanu: „Națiunea română ar fi prima care nu ar accepta malversațiuni făcute la aceste alegeri, de aceea spuneam că eu sper că ele se vor produce fără ca să se facă manipulări de voturi. Cu această condiție, sigur că noi vom accepta verdictul, oricum ar fi, și atunci când m-a întrebat unul din gazetari (care ar fi, n.r.) «primul lucru ce-o să-l faceți dacă dumneavoastră nu veți fi ales» și atunci am răspuns foarte simplu: «O să-l felicit pe cel care a fost ales». Este normal. Nu încape îndoială că în democrație se respectă votul. Numai ca votul să fie cinstit exprimat, este chestiunea pe care noi o punem de la început”.
Ion Iliescu: „Eu chiar salut cele spuse de domnul Câmpeanu, eu consider că după alegeri, independent de rezultatul lor, în fața țării vor sta rezultate foarte grele, care vor necesita o conjugare a eforturilor și o conlucrare, indiferent de pe ce poziție. Sper în primul rând într-o maturizare a vieții politice, deci inclusiv a formațiunilor politice, ca să putem trece peste marile greutăți cu care ne vom confrunta. Nu va fi o mare plăcere pentru cel care vine la guvernare, va fi mai simplu să faci opoziție”.
Ion Rațiu: „Toată viața mea am luptat pentru democrație. Am plecat din țară când eram tânăr, m-am opus totalitarilor de dreapta, pe urmă m-am opus totalitarilor de stânga, odată ce-am putut după ani și ani de luptă în Occident, în momentul în care eu nu voi fi ales, mă voi concentra să aduc ce am acumulat eu în acești ani de exil - toate cunoștințele mele, tot ce am scris voi publica din nou și în țară, și voi lupta ca să caut să aduc elementul esențial al democrației, care nu este jocul cifrelor, al numerelor, cine are majoritatea sau un număr mai mare de voturi ... nu e democrație. Democrația însemnează o înțelegere că omul este în centrul societății și toate instituțiile se învârt în jurul lui. Democrația însemnează că îl asculți pe om și pe urmă îi respingi punctul de vedere ... democrația se bate ...
Chintesența democrației se poate exprima într-o singură frază: voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine. Dacă ești în stare să faci treaba asta, atunci am început să învățăm ce însemnează democrația și rostul meu, în momentul în care voi fi ales, va fi să aduc democrația în țara asta pe cât mă ajută pe mine puterile mele”.
La alegerile din 20 mai 1990, s-a înregistrat cea mai mare prezență la urne la un scrutin de după Revoluție: 86,19%, adică 14.826.616 alegători au venit să-și exprime votul.
Ion Iliescu a fost ales cu majoritate de voturi - 85,07%, adică 12.232.498 de voturi. Radu Câmpeanu a obținut 1.529.188 de voturi, adică 10,65%, iar Ion Rațiu - 617.007 voturi, adică 4,29%. A fost pentru prima dată și singura dată, până în prezent, când un candidat a fost ales din primul tur de scrutin.
Citiți și: Istoria alegerilor prezidențiale din România, din 1990 până în prezent
