loader
Foto

Prin lumea magică și misterioasă a circului românesc, la „Adevăruri despre trecut”

RECOMANDARI  TVR1 

„Despre magie, animale și alte povești fantastice” - în noul episod „Adevăruri despre trecut”.  Diana Deleanu, realizator, ne-a dat întâlnire la TVR 1, duminică, 6 iunie, de la 15.30. | VIDEO

 

Adevăruri despre trecut

Relatări şi interviuri excepţionale vor reconstitui lumea circului românesc din ultimii 40 de ani.

„Se mai poate întreba cineva de ce Picasso a pictat arlechini şi clovni? De ce Jean Cocteau a scris despre vraja arenei, de ce Ion Luca Caragiale a publicat o interesantă cronică de circ sau de ce Victor Eftimiu se lăsa atras de oamenii de sub cupolă? Dincolo de sclipirea arenei, exista o lume pe cât de interesantă, pe atât de necunoscută, căci numerele care se succed ascund în spate zeci, sute, mii de ore de trudă: cu ezitări, cu fireşti căutări. Ore de efort, de antrenament continuu.

Cineva spunea că în circ există momente în care nu se poate greşi decât o singură dată. Avea dreptate, nu? Totul înseamnă risc! Dar, viaţa de circ este fascinantă!”, e de părere magicianul Leonard Iosefini, celebrul iluzionist invitat alături de alte câteva nume sonore, într-un nou episod „Adevăruri despre trecut”, să recompună, din amintiri şi poveşti, lumea circului românesc din ultimii 40 de ani.   ​

(w882)

Circul a străbătut anii grei ai existenţei sale exprimându-şi măiestria pe estrade improvizate, sub cupole de pânză expuse intemperiilor provocatoare de felurite dezastre, soldate cu panică şi uneori cu victime. Dar un lucru e clar: acest gen de spectacol, de la formele sale timpurii până la cele sofisticate din zilele noastre, n-a dus niciodată lipsă de public amator de giumbuşlucuri. Căci, aşa cum scria un reporter în anul 1932, oraşul fără circ e unul trist, întunecat, „ca o viaţă fără copilărie“.

(w882)

La început de iunie, când sărbătorim copiii şi copilăria, în seria documentară „Adevăruri despre trecut”, Diana Deleanu, realizator, ne propune un episod special, cu povești, relatări și interviuri excepționale ce vor readuce în lumina reflectoarelor lumea magică și misterioasă a circului românesc din ultimii 40 de ani. Îl putem vedea în premieră la TVR 1 duminică, 6 iunie, de la ora 15.30.

„Într-o lume gri şi plină de frustrări, circul oferea culoarea şi oportunităţi”

(w500)

„E o poveste complicată comunismul, mai ales la circ. Într-o lume gri şi plină de frustrări, circul oferea culoarea şi oportunităţi. Acrobaţii erau printre puţinii care aveau şansa de a călători şi de a lucra în Occident. Era paşaportul românilor către Vest şi un mare avantaj din acest punct de vedere, pentru că foarte mulţi sportivi de performanţă veneau la circ ca să plece în străinătate. Dar, la Circ, mai mult decât oriunde, riscul pândea la orice reprezentaţie”, adaugă regizorul Ion Cărmăzan. „Niciodată nu am înţeles (înainte de a fi în arenă), când mama îmi spunea: un artist de circ ştie când intră în arenă, dar nu se ştie cum iese de acolo”, povesteşte Ewelyn Marinof, artist de circ, care cunoaşte scena de la o vârstă fragedă:

(w882)

„Şi eu, dar şi mama mea, Rodica Marinof, am debutat la 5 ani. Ea, la Turnu Severin, eu, în Elveţia, iar fetiţa mea, tot la 5 ani, în Germania. Îmi aduc aminte de 1981, eram la un circ din Elveţia împreună cu părinţii mei. Am auzit că se dădeau bani şi i-am spus mamei că vreau să intru în spectacol. Se uită la mine şi zice: cu ce să intri? Nu ai nimic pregătit! Mi-au făcut un cerculeţ mic, am intrat cu picioruşele pe o parte, am făcut sfoara, apoi, la final, mi-au dat un pahar cu apă pe cap, coboram până jos şi mă ridicam. Cu asta am câştigat eu primii bani, la 5 ani. Până la 7 ani am trăit cu ei. Îi vedeam în manej cum lucrează, mă duceam la spectacole, îi aplaudam, îmi doream să fiu ca ei. Mi-a fost foarte greu. Am învăţat să trăiesc pe cont propriu, de la o vârstă destul de fragedă, să mă descurc singură. Ca să devii cel mai bun trebuie să-ţi placă, nu trebuie să te ducă mama cu forţa, trebuie să simţi tu şi atunci devii cel mai bun”.

(w882)

Circul de Stat este rezultatul conceptului de culturalizare a cartierelor muncitoreşti şi de creare a unor spaţii recreative pentru mase, concept promovat de regimul comunist din România. În 1954 lua fiinţă Circul de Stat, sub influenţa culturii sovietice, care a ridicat spectacolul de circ la nivel de artă, ca şi în cazul baletului şi al operei. Riscul, pericolele, dar şi glamour-ul artiştilor de circ făceau săli pline.​

(w882)

„Spectacolele circului însemnau public, însemnau lume, iar în perioada comunistă regimul încerca să ridice nivelul cultural al poporului, să transforme clasa muncitoare venită în mare parte de la ţară într-o populaţie semi educată, care să înţeleagă şi să contribuie financiar la realizarea planul de încasări al Circului de Stat. Mai apropiat de ceea ce se întâmpla în lumea circului a fost Gheorghe Gheorghiu Dej, cel în perioada căruia s-a fondat Circul de Stat din Bucureşti. Şi în perioada căruia a fost construită clădirea în care funcţionează circul”, povesteşte consultantul de specialitate al emisiunii, Lavinia Betea.

(w882)

În urma unui număr de iluzionism pe scenă, în care a solicitat-o drept ajutor chiar pe Elena Ceauşescu, la cererea expresă a acesteia, maestrul Iosefini, un personaj considerat incomod ca mai toţi marii artişti, a fost demis de la conducerea Circului de Stat. Neimpresionat, Aurel Iosefini i-a cerut reîncadrarea sa pe post lui Dej, care nu a ezitat, ba chiar i-a transmis şi un mesaj Lenuţei Ceauşescu. Aceasta şi alte istorii despre circ, mai vesele sau mai triste, aflăm duminică, 6 iunie, la „Adevăruri despre trecut” din lumea acrobaţilor zburători şi a animalelor dresate.

(w882)

„În anii ’80, când se introdusese programul de autofinanţare pentru toate instituţiile cultural-artistice, se spune că, în mare parte, planul unora era făcut mutând depăşirile făcute de Circul de Stat”, precizează Lavinia Betea. Atât de mare era succesul spectacolelor susţinute de artiştii circului.

(w882)

„În timpul unui spectacol, dresoarea Lidia Jigla a fost sfâşiată de leul cu care lucra în arenă”

Aşa titrau ziarele timpului. „Presa nu cultiva senzaţionalul, aşa că s-au născut multe legende” (Lavinia Betea)... Faptele din ştirea zguduitoare ne sunt explicate de Leonard Iosefini: „Dresura nu e aşa, o chestie uşoară… Sunt animale sălbatice, e foarte greu. Ursul e cel mai periculos, mai periculos decât leul. Leul se uită la tine, ştii când te atacă, îl simţi, ursul - niciodată.

(w882)

Lumea gândeşte că leul doreşte răul stăpânului. Leul nu te mănâncă pentru că îi e foame. Aceasta dresoare a avut neşansa… Erau două postamente: unul - în stânga, unul - în dreapta, între ele era o bară învelită cu sfoară. Ea se întindea pe spate, pe această bară. Avea o bucată de carne în gură. Leul trecea, lua carnea din gură şi mergea mai departe. În timpul în care un leu a ajuns deasupra ei, s-a dezechilibrat, atunci leul a zgâriat-o la gât cu gheara. Văzând că are sânge, au atacat-o ceilalţi. Cel care a zgâriat-o, care era leul care o iubea cel mai mult, a venit şi a luat-o de gât ca s-o apere de ceilalţi, s-o scoată afară. Practic, leul nu a vrut s-o omoare, a vrut s-o ia ca pe puiul lui, în dinţi. Viaţa asta de circ este fascinantă! Ăsta e circul, e complicat!

Totul înseamnă risc. Ne asumăm să trăim şi să ne bucurăm de ceea ce avem”.

(w882)

A adunat sub cupola sa tradiţii de familie şi ambiţii personale, care nu au fost estompate de politica şi de epocile istorice dure. Artiştii de circ vorbeau puţin, dar străluceau puternic în arenă şi în amintirile copiilor de atunci, adulţii de acum. „Eu cred în arta circului şi sper ca cei care văd acest interviu să îl considere o invitaţie la spectacol”, spunea, cu ani în urmă, Aurel Iosefini, fostul director al Circului de Stat şi tatăl lui Leonard Iosefini. Invitaţia e valabilă şi azi. „Circul e etern!”, susţine şi regizorul Ion Cărmăzan. Fie că sunteţi de acord, fie că nu, merită să petreceţi o jumătate de oră pentru pătrunde în lumea artiştilor de sub cupola de pânză, mai ales că circul românesc a adus multe premii naţionale şi internaţionale. Despre toate acestea, duminică, 6 iunie, de la ora 15.30, la TVR 1, în noul episod „Adevăruri despre trecut”.

Echipa „Adevăruri despre trecut” - producător și realizator: Raluca Rogojină, realizatori: Roxana Tarhon, Carmen Bărbulescu, Raluca Bibiri, Gheorghe Preda, Diana Deleanu, Stefania Țene, Roxana Iordache; editor imagine: Ioana Cristea; consultant de specialitate: Lavinia Betea - continuă să dezvăluie realități despre ceea ce a însemnat istoria noastră recentă. La TVR 1, în fiecare duminică, la ora 15.30.

Logo

 
Istoria recentă: de la investigație jurnalistică la analiză geopolitică

Duminică, 1 noiembrie, de la ora 17.00, la TVR Cultural, Rafael Udriște îl are invitat pe Costel Oprea, profesor de istorie ca formație și ...

Medici care au schimbat lumea - prezent, trecut şi viitor

Personalități remarcabile, descoperiri științifice şi povești mai puțin cunoscute din istoria medicinei românești stau în prim-planul ediției, în ...

„Chef” – o poveste savuroasă despre pasiune, familie și curajul de a o lua de la capăt, la TVR 1

Sâmbătă, 31 octombrie, de la ora 20.00, urmărim în premieră la TVR 1 o comedie savuroasă în regia lui Jon Favreau, care demonstrează că uneori ...

Aventură în largul Mării Negre, alături de „Omul cu Branhii”, la „Pescar hoinar”, pe TVR 2

Duminică, 1 noiembrie, de la ora 10:00, „Pescar hoinar” îi invită pe telespectatorii TVR 2 într-o aventură spectaculoasă în largul Mării Negre. ...

Megastructurile subterane ale Londrei, în episodul 3 al documentarului „Tainele marilor oraşe”, la TVR Cultural

Episodul final al documentarului „Tainele marilor oraşe” ne poartă în adâncurile metropolei britanice, acolo unde, de-a lungul secolelor, ...

Drepturile minorităților naționale, între pragul electoral și reforma administrativă. Dezbatere la „Info Etnic”, pe TVR INFO

Ce se întâmplă cu reprezentarea politică a minorităților naționale și cum ar putea influența reorganizarea administrativ-teritorială drepturile ...

Spiritul olimpic din nou la Televiziunea Română: Jocurile Olimpice de Tineret Dakar 2026, timp de două săptămâni, la TVR Sport

În perioada 31 octombrie – 13 noiembrie, TVR Sport aduce emoția celei de-a IV-a ediții de vară a Jocurilor Olimpice de Tineret, prima competiție ...

Tradiții românești în Bucovina de Nord. Casa de Folclor din Buda Mică și povestea lui moș Ionică

Într-o țară aflată în război, copiii din satele românești ale regiunii Cernăuți continuă să cânte și să danseze românește. La Casa de Folclor din ...

Prezențe românești în Germania - pianistul Cătălin Șerban

Sâmbătă, 31 octombrie, la 18:30, într-o nouă ediţie „Prezenţe româneşti”, Anca Berlogea-Boariu ne face cunoștinţă cu Cătălin Șerban, un pianist ...

Însemnări intime din jurnalul Reginei Maria despre primirea de vedetă din America, sâmbătă, la „Ora Regelui”

O călătorie de 10.000 de mile, o primire ca pentru un star de cinema și un succes care a răsunat pe tot continentul american! Sâmbătă, 31 ...

„America decide. Bătălia pentru Congres” – Ediţii Speciale la TVR

Între 1 şi 4 noiembrie, Televiziunea Română acoperă evenimentul electoral din America prin Telejurnale, ediţii speciale, dezbateri şi programe ...

Neamț:  tropote, arome şi aripi. Pe 1 noiembrie, la „Exclusiv în România”

Un zbor deasupra Neamțului, oameni care țin tradițiile vii, cai de poveste şi gusturi moldovenești. În prima ediție de noiembrie „Exclusiv în ...

“PLAY”: Bruno Mars, Back to Black la 20 de ani și o viață dedicată teatrului și folclorului | VIDEO

Ultima emisiune “PLAY”, moderată de Anca Medelanu, a adus laolaltă povestea unui star mondial, o aniversare muzicală importantă și doi invitați ...

“Stare de bine”: Singurătatea într-o lume hiperconectată | VIDEO

Singurătatea poate ucide. Nu este o metaforă, ci o problemă de sănătate publică. Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ ...

Piața imobiliară și creditarea în 2026: Intenția masivă de rambursare anticipată și provocările accesibilității în România

Piața ipotecară și sectorul rezidențial din România anului 2026 sunt marcate de o puternică prudență financiară, scăderea dobânzilor fixe și ...