Petru Hadârcă, directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, invitat la TVR Cultural
„La Chișinău… eu le aduc un argument foarte sigur: Mihai Eminescu nu poate să scrie în două limbi. Româna este limba noastră”, declară Petru Hadârcă în emisiunea „Omul și Timpul”.
În Basarabia, teatrul nu a fost niciodată doar o formă de artă, ci un spațiu al libertății interioare, acolo unde identitatea românească a continuat să vorbească și atunci când istoria îi cerea să tacă. În anii ocupației sovietice, scena s-a transformat într-un cod secret al supraviețuirii: actorii transmiteau ceea ce nu putea fi spus, iar publicul învăța să citească dincolo de cuvinte.
Prin metaforă și poezie, teatrul a păstrat vie atât limba română, cât și conștiința națională. Rostirea în română era mai mult decât o formă de rezistență tăcută, era un act de demnitate. După 1990, teatrul a devenit locul reîntregirii spirituale: dramaturgia românească a revenit pe scenele basarabene, iar arta teatrală și-a redescoperit menirea de a uni și de a reda demnitatea unei culturi marcate de decenii de interdicții.
În această ediție a emisiunii „Omul și Timpul”, Petru Hadârcă, actor, regizor și director al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, vorbește despre forța limbii române, despre rezistența prin cultură și despre destinul teatrului ca formă de conștiință națională. În dialogul purtat cu jurnalistul Rafael Udriște, Hadârcă evocă momentele în care arta a devenit adăpost pentru adevăr într-o societate în care libertatea era o formă de curaj.
„Teatrul românesc din Basarabia a fost mereu o formă de a spune ceea ce nu se putea spune. De pe scenă, oamenii recunoșteau o identitate comună și un limbaj care le aparținea”, mărturisește Hadârcă, unul dintre cei mai importanți promotori ai culturii române din Basarabia.
Petru Hadârcă s-a născut la 8 mai 1963, în comuna Sângerei, RSS Moldovenească. Absolvent al Institutului Teatral „B.V. Șciukin” din Moscova, în 1985, s-a afirmat ca actor de teatru și film, regizor și manager cultural. A debutat la Teatrul „Luceafărul” din Chișinău, unde a interpretat zeci de roluri memorabile, iar din 2012 conduce Teatrul Național „Mihai Eminescu”, pe care l-a transformat într-un veritabil bastion al culturii române din Basarabia. Este laureat al Ordinului „Meritul Cultural” al României, al Ordinului Republicii Moldova și al numeroaselor premii pentru excelență în artele spectacolului.
Ediția din 9 noiembrie a emisiunii „Omul și Timpul” aduce în prim-plan povestea celor care, în 1992, intelectuali, artiști și studenți din Basarabia au declanșat mișcarea unionistă, revendicând deschis limba română, alfabetul latin și reîntregirea cu România. Este o mărturie despre puterea cuvântului și despre felul în care limba română a rămas patria românilor de dincolo de Prut.
Emisiunea „Omul și Timpul” este filmată în decorul distins al Muzeului de Artă Veche Apuseană „Ing. Dumitru Furnică-Minovici”. Ajunsă la cel de-al șaptelea sezon, rămâne una dintre cele mai respectate producții dedicate istoriei și culturii române, aducând în fața publicului personalități care au apărat prin artă și cuvânt identitatea națională.
„Omul și Timpul” – Limba română este patria mea
Duminică, ora 17:00, la TVR Cultural
Producător: Ruxandra Țuchel
Invitat: Petru Hadârcă, actor, regizor și director al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău
Realizator: Rafael Udriște
