Jujubele sunt niște fructe deosebite, foarte dulci și bogate în vitamine, asemănătoare curmalelor, fiind produse însă de un pom cu frunze căzătoare - curmalul dobrogean/chinezesc/jujubar. Mai multe despre acest super fruct aflăm imediat, în acest articol, iar degustarea o putem face la Toamna Horticolă Bucureşteană, care va avea loc în perioada 3-6 octombrie, în Campusul Agronomie-Herăstrău.
Curmalul dobrogean/chinezesc (Ziziphus jujuba Mill.) este o specie pomicolă care provine din îndepărtata Chină, dar care crește spontan și în câteva areale din Dobrogea: Ostrov, Bugeac, Jurilovca și Mahmudia, în vecinătatea unor situri antice. Acolo a fost introdusă probabil în timpul Imperiului Roman. Se știe că primele plante au fost aduse din China pe Drumul Mătăsii și au fost răspândite în Bazinul Mediteraneean pe vremea împăratului Octavian Augustus.
Istoric și prezent în cultura curmalului dobrogean/chinezesc
Primele dovezi de utilizare și mai târziu de cultivare a curmalului chinezesc au fost identificate în urmă cu 7.200 ani, în centrul Chinei. De acolo, cultura curmalului s-a extins pe zone vaste încă de acum 4.000 de ani, devenind principala sursă de impozite. Funcționari imperiali erau desemnați pentru reglementarea producției de jujube.
Din China, curmalul a început să se răspândească în țările vecine din Asia (Japonia, Coreea de Nord), dar şi în Asia Centrală şi ulterior în Europa, urmând Drumul Mătăsii.
Gaius Plinius Secundus (23-79 d.Hr.), mai bine cunoscut sub numele de Pliniu cel Bătrân, a menționat în lucrarea sa "Historia Naturalis" că un consul al împăratului roman Octavian Augustus a introdus pentru prima dată curmalele chinezești din Siria în Peninsula Italică și de acolo au fost răspândite în alte țări mediteraneene și în jurul bazinului Mării Negre.
Chiar dacă în prezent se cultivă în 43 de țări, producția globală actuală se realizează aproape exclusiv în China, care produce peste 99% din jujubele din lume. De altfel, în China, curmalul este cultivat pe o suprafață de circa 2 milioane de hectare, înregistrând o producție anuală de peste 8 milioane de tone.
Mai mult de 90% din producția de jujube este concentrată în șase provincii, mai exact în: Xinjiang, Hebei, Shandong, Shanxi, Shaanxi și Henan. În prezent, curmalul chinezesc este unul dintre principalii pomi cultivați, iar jujubele, principalele fructe uscate din punct de vedere al producției și principala sursă de venit pentru aproximativ 20 de milioane de pomicultori din China.
Producția de jujube este destinată majoritar pieței interne, doar aproximativ 3% fiind exportată, din care 80% către țările din Asia de Est și de Sud-Est. Cea mai mare parte a exporturilor este reprezentată de fructele uscate, urmate de cele confiate. Jujubele proaspete devin tot mai populare, atât pe piața internă, cât și pe cea internațională.
Potrivit Anuarului Statistic pentru Silvicultură și Pășuni din China 2021, producția totală de jujube uscate a fost de 4.404.820 de tone, pe locul 1 în rândul fructelor deshidratate.
Coreea de Sud este a doua țară producătoare de jujube din lume, cu o suprafață de aproape 5.000 ha și o producție anuală de aproximativ 20.000 de tone.
Curmalul chinezesc este considerat a avea potențial în multe alte țări, cum ar fi în Australia, unde producția sa defazată față de emisfera nordică oferă o oportunitate pentru piețele din Asia de Est.
În Statele Unite, s-a raportat că poate fi cultivat cu randament bun în regiuni precum sud-vestul țării, unde, prin intrarea târzie în vegetație, este o bună cultură alternativă la speciile care suferă din cauza înghețurilor târzii de primăvară. De asemenea, marea rezistență la secetă, îl face o specie atractivă pentru state precum California, New Mexico sau Colorado.
În România, curmalul chinezesc/dobrogean poate fi întâlnit în stare semi-spontană doar în Dobrogea, la Bugeac și Ostrov, în județul Constanța și în Jurilovca și Mahmudia, în județul Tulcea. Localnicii îl numesc măslin dobrogean și consumă fructele mici, dulci – acrișoare, în stare proaspătă sau le folosesc la prepararea ceaiurilor ori a plăcintelor.
Jujube de Jurilovca
Prezența acestui pom asiatic în apropierea unor situri antice precum ruinele cetăților grecești, romane și bizantine a condus la ipoteza că el provine tot din Bazinul mediteraneean, vechile civilizații introducându-l în zonă, în urmă cu aproximativ 2.000 de ani.
Primele soiuri ameliorate au fost introduse însă în țara noastră, după anul 1996, la Facultatea de Horticultură, din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, în urma unor colaborări cu instituții de cercetare din Provinciile Shanxi și Hebei, China.
De ce să cultivăm curmalul chinezesc în România?
Trăim cu toții sub amenințarea schimbărilor climatice și suprafețe mari de teren sunt afectate de seceta prelungită și de temperaturile extreme. Culturi tradiționale pentru România, precum porumbul, floarea soarelui, rapița etc sunt compromise pe milioane de hectare. În același timp, România deține 300.000 de hectare de terenuri sărăturate și 400.000 de hectare de terenuri nisipoase, improprii pentru majoritatea culturilor agricole/horticole.
Curmalul chinezesc este o specie pomicolă cu o plasticitate ecologică unică, pe care o putem cultiva și pe terenuri marginale, slab fertile, cu un pH care poate varia de la 4.0 la 8.5, în zone cu precipitații reduse, unde procesul deșertificării a devenit o realitate.
Poate fi astfel plantat în acele regiuni, care, din cauza secetei și temperaturilor excesive din timpul verii, nu sunt pretabile pentru alte culturi. În plus, rezistența deosebită la boli și dăunători, permite cultivarea în sistem ecologic, fără tratamente chimice.
Un exemplu de succes în țara noastră este cultura înființată în cadrul Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri de la Dăbuleni (SCDCPN Dăbuleni), unde, în ultimii 5 ani, au fost înființate și sunt pe rod, mai multe loturi cu rezultate remarcabile.
Plantație de curmal dobrogean la SCDCPN Dăbuleni
Fructele curmalului dobrogean – jujubele sunt adevărate super fructe fiind deosebit de bogate în substanțe nutritive și bioactive. Conținutul în zahăr, vitamina C, P și vitamine din grupul B, nucleotide ciclice, prolină, acid triterpenic, potasiu, fier și zinc sunt mult mai ridicate comparativ cu multe alte specii. Astfel, conținutul de zahăr, vitamina C și ciclo adenozin monofosfat (cAMP) este de aproximativ 2, 100 și, respectiv, 1.000 de ori mai mare decât cel al mărului. Jujubele au pe lângă valoarea nutriţională, efecte farmaceutice deosebite, fiind folosite în China și, în general, în zona Asiei ca medicament străvechi, (nelipsit încirca 50% din rețetele de fitoterapie chinezească).
Valoarea alimentară a jujubelor reflectată de câteva componente:
- glucide totale peste 27%;
- acid ascorbic (vitamina C) 330-880 mg/100 g fructe proaspete;
- vitamina P peste 1.000 mg/100 g;
- vitamine din grupul B;
- microelemente: Fe 0,355%, Ca 0,246%, Mg 0,057%, Zn 5,044 ppm, Mn 3,85 ppm, Cu 2,364 ppm;
- 500 nmoli/g din substanţa uscată, adenozin 3-5 monofosfat (de 100 ori mai mult decât orice plantă analizată până în prezent).
Soiul Xuan Chen Jiang Zao – Rain Queen
Calitățile constante ale fructului au făcut ca în zonele de origine (China, Coreea, Japonia), jujubele să capete și o valoare culturală deosebită, fiind asociate cu viața înfloritoare, fertilitate, armonie și fericire.
Soiul Dong Zao – cel mai cultivat pentru consum în stare proaspătă
Text de Prof. dr. Florin Stănică (Facultatea de Horticultură),
Dr. Ana Cornelia Butcaru (cercetător la Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare)
și ing. Adriana Mihăilescu (Facultatea de Horticultură)
- Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.
******
Aşadar, dacă v-am făcut curioşi, puteţi gusta jujube şi alte fructe de specii noi, între 3 şi 6 octombrie, la TOAMNA HORTICOLĂ BUCUREŞTEANĂ, din Campusul Agronomie - Herăstrău, bd. Mărăşti nr. 59, sector 1. Iar ziua de sâmbătă, 5 octombrie, Atelierul de pomicultură va începe cu prezentarea jujubelui în Aula Magna „Petre Sebeșanu Aurelian”, urmat de vizatea lotului experimental.
Vor fi patru zile în care vom putea descoperi frumusețea toamnei în toate formele ei: expoziții de flori, plante ornamentale, degustări de fructe și legume, struguri de masă din colecția ampelografică a Facultății de Horticultură, standuri cu produse naturale și delicatese artizanale. Totodată, doritorii pot participa la ateliere tematice, demonstrații horticole în livadă și multe alte activități dedicate iubitorilor de grădinărit și frumos.
Programul complet al Toamnei Horticole Bucureştene poate fi consultat aici.
