Procedurile administrative inițiate de Ministerul Muncii pentru promovarea noului proiect al Legii salarizării au fost suspendate de Curtea de Apel București, în urma unei acțiuni deschise de Federația Sanitas.
Decizia instanței, pronunțată în urma formulării unei ordonanțe președințiale, sistează parcursul juridic al draftului normativ publicat de Executiv până la tranșarea definitivă a dosarului. Demersul sindicaliștilor din sectorul sanitar a survenit pe fondul intensificării acțiunilor de protest și al nemulțumirilor privind absența consultărilor din cadrul dialogului social.
Tensiunile instituționale apar într-un moment critic pentru stabilitatea financiară a țării, având în vedere că Legea salarizării reprezintă un jalon esențial în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Neadoptarea acestei reforme, alături de pachetul normativ ce vizează funcționarea Agenției Naționale de Integritate și Codul Urbanismului, pune în pericol accesarea unei tranșe de finanțare de aproximativ 800 de milioane de euro. Termenul limită asumat pentru aprobarea acestui pachet legislativ este sfârșitul lunii august, motiv pentru care Parlamentul a fost convocat într-o sesiune extraordinară dedicată dezbaterii proiectelor restanțe.
În timp ce reprezentanții sindicali susțin că hotărârea judecătorească blochează trimiterea documentului în circuitul de legiferare și impune reluarea negocierilor directe cu Guvernul, perspectivele juridice și politice rămân divizate. În mediul politic sunt analizate opțiuni alternative pentru încadrarea în calendarul convenit cu partenerii europeni, inclusiv posibilitatea ca inițiativele să fie preluate și depuse direct de către parlamentari, procedură deja aplicată în cazul altor proiecte din pachetul PNRR.
În paralel, la nivelul Administrației Prezidențiale au loc consultări tehnice pentru identificarea unui consens între forțele politice, pe fondul presiunii create de riscul pierderii fondurilor europene. Deși suspendarea dispusă de instanță oferă o pauză procedurală solicitată de partenerii sociali, cadrul de criză persistă, cerând soluții legislative rapide care să reconcilieze cerințele de austeritate și echitate salarială cu angajamentele de reformă asumate la nivel internațional.
