Brașovul este în topul celor mai vizitate orașe din țară, după București și Constanța. Și este lesne de înțeles de ce. Dincolo de Centrul Vechi, Piața Sfatului și Biserica Neagră, sunt o mulțime de alte locuri de descoperit în acest oraș fermecător. Le vedem împreună, joi, 16 iulie, de la ora 18:00, într-o ediție ”Călator de meserie”.
Vă propunem un alt fel de traseu turistic. Ce au în comun muzica, planetele și sportul? Acest oraș, care le aduce împreună.
Opera Brașov: o poveste spusă în acorduri
Muzica este o poveste spusă în acorduri și ritmuri, o poveste care unește oamenii într-o legătură ce transcende granițe și timpuri. La Opera din Brașov, poveștile sunt spuse în cel mai minunat mod.
Cristina Radu, solistă a Operei Brașov, vorbește despre pasiunea ei pentru muzică:
„Muzica e pasiunea mea dintotdeauna și cânt atât din voce, cânt și la instrumente. Chiar acum, de curând, am început să învăț să cânt la harpă, cânt la vioară, cânt la pian. Este a doua mea natură. Așa cum peștele se simte foarte bine în apă, așa mă simt eu cel mai bine în muzică — uneori mai bine chiar decât în propria mea viață. Când sunt în muzică, mă simt acasă.”
Opera Brașov a luat ființă în 1953. S-a numit inițial Teatrul Muzical, apoi, din 1996, Teatrul Liric, iar în 2001 a devenit Opera Brașov. În cei peste 70 de ani de existență, s-a impus ca un simbol cultural, iar destinul instituției s-a împletit cu cel al mai multor personalități artistice marcante.
De-a lungul anilor, Opera din Brașov a fost o rampă de lansare pentru foarte mulți cântăreți valoroși, nu numai pe plan intern, ci și internațional - Virginia Zeani, Nicolae Herlea, Ionel Voineag, Elena Cernei, Ludovic Spiess.
Cristina Radu a debutat pe scena lirică în opera Don Giovanni de Mozart, în rolul Donei Elvira, în stagiunea Operei Naționale din București. Este solistă a Operei din Brașov din 2004 și abordează o paletă extinsă de roluri în spectacole, atât în țară, cât și peste granițe.
„Mi-am desfășurat activitatea în foarte multe locuri, și în afara țării, dar aici e căminul meu, locul în care m-am dezvoltat ca artist, în care am experimentat de la primele roluri, de la primul joc scenic. Am început să învăț toate detaliile — cum să mergi pe scenă, ce postură să ai, ce relaționare să ai cu decorul și, mai ales, cu personajele și cu ceilalți colegi. Cumva, aici a fost școala vieții pentru mine, ca artist, și sunt extrem de îndatorată acestui loc și acestui grup de oameni alături de care m-am format și pe care îi iubesc foarte mult.”
De trei ani, toate spectacolele Operei Brașov se joacă cu sala plină.
Despre rolurile pe care le interpretează, artista mărturisește:
„Toate rolurile pe care le abordez la momentul respectiv devin complet imersate în realitatea lor și îmi devin foarte dragi, cu toate că unele mi se potrivesc mai mult, iar altele mai puțin, ca pe firea mea. Deci sunt provocări. Rolul meu preferat este Leonora di Aragona, din opera Trubadurul de Verdi. Este un rol care, și vocal, dar și ca temperament, și ca structură, și ca idealuri, este foarte apropiat de ceea ce rezonez eu foarte mult. Dar îmi mai plac foarte mult și Mimi, din La Bohème de Puccini, și, bineînțeles, toate rolurile mozartiene pe care le-am cântat, pentru că Mozart este pentru mine number one, este iubirea vieții mele.”
Opera e un loc care vibrează chiar și atunci când nu sunt spectacole. Soliștii repetă în mediul în care se simt cel mai bine, iar cine se plimbă prin foaierul instituției poate intui calibrul stelelor care au strălucit pe scena brașoveană. Tot despre stele vom povesti și în continuare.
Planetariul „Cosmonaut Dumitru Prunariu”: universul la un pas
Fascinația pentru planete și povești despre spațiu, precum și pasiunea privitului cerului înstelat, duc firesc spre Planetariul din Brașov, unde universul se desfășoară în fața ochilor vizitatorilor. O experiență inegalabilă îi așteaptă pe cei care pășesc în lumea spațiului cosmic la Planetariul „Cosmonaut Dumitru Prunariu” din Brașov.
Încă din holul de la intrare, vizitatorii sunt întâmpinați de machete ale planetelor, un costum de cosmonaut, o machetă a rachetei Soyuz și o replică la scară reală a satelitului Sputnik. Odată ajunși în amfiteatru, îi așteaptă o călătorie virtuală în domeniul fascinant al astronomiei.
Sorin Ion, curator al Planetariului, explică:
„Cel mai probabil, noul director NASA va fi un antreprenor care a zburat în spațiu și care este și pilot; a spus că va continua programul Artemis, care va duce, cel mai probabil în 2027-2028, din nou oameni pe Lună”, adaugă ghidul. „Se studiază foarte atent și foarte intens asteroizii — compoziția, mărimea, structura lor — cu ideea că, într-un viitor, s-ar putea ajunge să se extragă materiale de acolo. În al doilea rând, dacă va exista un asteroid care va veni spre Pământ, să putem să-l abatem din drum, ca să nu ne trezim cu el lovind Pământul. Altceva foarte intens studiat în momentul acesta este căutarea vieții în sistemul solar — pentru că e mult mai greu cu alte sisteme planetare, din alte sisteme stelare. În momentul acesta se tot descoperă compuși organici, care stau la baza vieții așa cum o știm noi aici, pe Pământ, și pe asteroizi, și pe Marte, aproape peste tot, iar lumea este optimistă că s-ar putea găsi ceva — măcar o moleculă, măcar o mică bacterie care umblă pe undeva prin acest sistem solar. Așa cum se înțelege astăzi, toate elementele care au existat atunci când a apărut viața pe Pământ au existat și pe Marte, au existat în acest sistem solar — ar fi ciudat ca viața să fi apărut doar aici.”
Planetariul din Brașov este cel mai mare și cel mai modern din țară, iar proiecțiile au loc în fiecare zi, aproape în fiecare oră.
Întrebat care este cea mai căutată proiecție, Sorin Ion răspunde:
„În acest moment, pentru mine, pare a fi proiecția de la ora 17.00, despre cum au luat naștere elementele chimice. La prima vedere pare chimie, dar este, de fapt, astrofizică — elementele chimice se formează în stele, în supernove, în explozii de stele, în ciocniri de stele neutronice sau de pitice albe. E foarte interesant. Pe de altă parte, copiii sunt mai atrași de partea de sistem solar, de partea mai aproape de noi — pare că poți pune mâna pe ea, că poți s-o atingi. Vezi noaptea Luna, vezi noaptea planetele, care se mișcă, chiar dacă nu ai detalii, și atunci, cumva, par la îndemână.”
Tot aici, curioșii pot experimenta un tur virtual prin savană, iar pasionații de astronomie pot participa la observații solare cu telescopul, organizate de specialiști în Parcul Central. Lângă Planetariu se întinde Grădina Zoologică, unde se găsesc animale unice în România: panda roșu, pinguini, lei de mare și foci.
Muzeul Sportului: performanța brașoveană, din 1896 până astăzi
De la știință, ne mutăm atenția spre un alt domeniu pentru care Brașovul este atât de iubit: sportul și turismul montan. Iar povestea începe, firesc, în trecut.
Olimpia - Muzeul Sportului și Turismului Montan se află la poalele Tâmpei, într-o clădire istorică de patrimoniu, inaugurată în 1896, anul primei ediții moderne a Olimpiadei. Clădirea a fost sediul Asociației de Patinaj și a avut, de la bun început, o sală dedicată expozițiilor. În 2024, tot un an olimpic, clădirea s-a redeschis publicului, iar de atunci vizitatorii pot vedea o parte semnificativă din istoria sporturilor brașovene.
Ioana Șchiopu, șef secție Olimpia, ne prezintă traseul expozițional:
„Intrăm aici în sala începuturilor, unde avem sporturile așa-zise istorice — sporturi care au apărut înainte de a exista regulamentele și noțiunea de sport. Avem scrimă, avem tir și avem gimnastică. Pe ecran vedeți cea mai veche filmare care mai există acum în arhivele Arhivelor Naționale de Film — o demonstrație de gimnastică aici, la garnizoana din Brașov, la care a participat și familia regală.”
„Puteți vedea niște schiuri foarte vechi, printre primele schiuri care există — se vede că nu aveau încă legătura de schi. Avem o colecție foarte mare de fotografii semnate de Karl Lehmann, expuse aici, foarte bine conservate și restaurate. Istoria schiului, cel puțin în zona noastră, a început la începutul secolului al XX-lea. Aici puteți vedea chiar și un băț — pentru că la început schiul se practica astfel, era schiul de tură, cu un singur băț. Au fost eforturi foarte mari în zona noastră pentru a populariza acest sport; au fost aduși chiar cei care au inventat schiul cu un singur băț, aici, în Poiana Brașov, pentru a preda schi brașovenilor.”
Expoziția continuă cu istoria ciclismului, reliefată prin colecții de medalii și insigne din anii 1900, dar și printr-un velociped și o bicicletă la fel de vechi și de valoroase.
„Intrăm în perioada interbelică, când Brașovul a devenit capitala sporturilor de iarnă și au început să fie organizate competiții în Poiana Brașov și tot felul de demonstrații. Aceasta este iarăși o piesă extrem de veche și de valoroasă — o diplomă de participare de la Olimpiada din 1928, a doua ediție a Jocurilor Olimpice de Iarnă. Exista pe atunci o probă numită Patrula Militară, predecesorul biatlonului de astăzi”, continuă Ioana Șchiopu.
Expoziția arată că performanța e „la ea acasă” la Brașov, fie că vorbim de sporturi de echipă sau individuale — trofee ale sportivilor, donate de aceștia, numere de concurs de la Jocurile Olimpice.
„Aici, de exemplu, se poate vedea un număr de concurs de la Olimpiada de la St. Moritz, din 1948, când România a avut doar șapte reprezentanți. Unul dintre ei a fost Dumitru Sulică, un brașovean — putem vedea aici emblema cu care a concurat la Olimpiada din 1948. Când au plecat, în 1947 — pentru că nu zburau cu avionul și plecau din timp — România era regat. Până s-au întors, țara devenise Republica Populară Română”, povestește ghidul.
Dumitru Sulică este singurul sportiv român care a obținut o medalie la Campionatele Mondiale de Schi-Biatlon.
Traseul muzeal continuă cu zona de scrimă, unde Brașovul are o mare tradiție — Reka Lázár, marea campioană a orașului, urmată de Rareș Dumitrescu, Mihai Covaliu și soțul Rekăi Lázár, Vilmos Szabó, toți obținând medalii prețioase. Urmează zona de lupte și judo, cu campionii Bularcă și Mihai Cioc, apoi zona dedicată handbalului, cu Gabriel Chichiș și Cezar Nica, doi componenți de bază ai echipei naționale a României. O altă zonă este dedicată tenisului, cu Ion Țiriac jucând pe terenurile de la Olimpia, și unui alt mare sportiv brașovean, Günther Bosch, primul antrenor și cel care l-a descoperit pe Boris Becker.
De la amintirile glorioase ale sportului românesc, adunate în cel mai nou muzeu al orașului, la explorarea universului la Planetariu și până la rafinamentul artei lirice de la opera, Brașovul rămâne un oraș care continuă să inspire și să surprindă la fiecare pas.
Revedem o ediție “Călător de meserie”, joi, 16 iulie, de la ora 18:00, la TVR 3 și online pe TVR+.
Puteți viziona edițiile emisiunii pe canalul oficial de YouTube al TVR Târgu Mureș.
Așteptăm opiniile și sugestiile dumneavoastră pe pagina de Facebook a TVR 3.
Reportajul a fost difuzat în premieră, în 25 aprilie 2025, la TVR Târgu Mureș.
***
Moderator și producător: Simona Boanță
Credit foto: capturi din emisiune/ YouTube TVR
