RECOMANDARI JO MILANO CORTINA 2026 TVR1 TVRSPORT
Mai puţin de trei săptămâni ne despart de cel mai important eveniment sportiv al iernii, Jocurile Olimpice de iarnă Milano Cortina 2026, transmise de TVR în perioada 6-22 februarie. „Team România” se întregeşte cu echipajele masculine de bob, în probele de 2 şi 4 persoane.
Rezultat excelent pentru România în ultima etapă a Cupei Mondiale de bob, locul 8 în proba de dublu reușit de echipajul Mihai Tentea - George Iordache pe pârtia de la Altenberg în Germania, respectiv locul 11 pentru echipajul român de bob 4 – Mihai Tentea (pilot), Constantin Dinescu (rezervă), Mihai Păcioianu, George Iordache (toți de la CS Muscel Câmpulung) și Andrei Nica (CSO Sinaia). În urma acestui rezultat, tricolorii au obținut și calificarea la Jocurile Olimpice de iarnă Milano Cortina 2026.
Ambiţioasa echipă a sportivilor români ţinteşte, după spusele pilotului Mihai Tentea, top 6 în competiţia din luna februarie. „Am arătat că este posibil să se întâmple lucruri bune. Trebuie să fim motivaţi, trebuie să fim concentraţi şi, la momentul potrivit, să facem performanţa cea mai bună”, a declarat el pentru Televiziunea Română.
„Probabil este cel mai bun weekend după multe sezoane”, spune şi Mihai Păcioanu, după etapa de la Alternberg, Germania – ultimul concurs de la Cupa Mondială înaintea Jocurilor Olimpice. „Am avut cel mai bun rezultat al sezonului. Ştim să se poate şi mai bine, dar o luăm pas cu pas!”
În proba de 4 persoane, bobul pilotat de Tentea a reuşit două cobărâri fără greşeli importante pe zonele cheie ale pârtiei şi cel mai bun rezultat în proba „regină”.
Până acum, cea mai bună performanță a României la bob la Jocurile Olimpice de iarnă rămâne medalia de bronz obținută în proba de bob 2 persoane la ediția din 1968, de la Grenoble (Franța). Această medalie a fost câștigată de echipajul Ion Panţuru – Nicolae Neagoe și este singurul podium olimpic pentru România la Jocurile Olimpice de iarnă până în prezent. La aceeaşi ediţie, echipajul român de 4 persoane a obţinut, de asemenea, cel mai bun rezultat la această probă, clasându-se pe locul 4.
***
Începuturile concursurilor de bob trebuie căutate în Elveţia. Mărturii repetate arată că în acest spaţiu au avut loc primele amenajări şi întreceri.
În 1879 apare prima pârtie taluzată între localităţile Schatzalp şi Davos. Anul 1895 consemnează înfiinţarea grupării sportive de profil „St. Moritz Tob-bogan Club”, ulterior purtând denumirea „St. Moritz Bobsleigh Club”. Concursurile aveau loc pe pantele de la Cresta Run, pârtie definitivată în 1884, situată între St. Moritz şi Celorine, cu o diferenţă de nivel de 157 m. Pe data de 5 ianuarie 1898, se organizează Festivalul de Bob la St. Moritz, Cresta Run, câştigat de un echipaj britanic (pilot – G. St. Aubin). Tot în această localitate, în 1904 este construită prima pârtie artificială, care o va înlocui pe cea de la Cresta Run, considerată periculoasă.
Concursurile de bob debutează în programul JO din 1928, primii câştigători fiind echipajul elveţian de 5 persoane, condus de E. Scherrer. Federaţia Internaţională de Bob Tobogan organizează primul CM, dominat de echipajul britanic (5 persoane), condus de N. C. Martineau. Primul CM de bob – (2 persoane) va avea loc la Oberdorf, victoria revenind cuplului german H. Killin – S. Huber, în 1931.
Palmaresul de excepţie în acest sport îl deţine sportivul italian Eugenio Monti, care a câştigat 8 titluri la CM şi 2 la JO.
Apariţia bobului ca sport, în România, se situează în jurul anului 1909, când se semnalează primele coborâri. Întreaga activitate se reducea la câteva zile pe an, în preajma sărbătorilor de iarnă, la Sinaia. În 1912 ia finţă Federaţia Societăţilor de Sport din România (FSSR), în cadrul căreia funcţiona „Comisia pentru Sporturile de Iarnă”. Ascensiunea bobului începe din anul 1923, când se dispută mai multe concursuri dotate cu cupe.
Iorgu Arsenie îşi confecţionează un bob („Avalanşa”) şi împreună cu boberul Tita Rădulescu fac deplasarea la Chamonix. Acolo vor participa la întreceri, dar cu un bob de împrumut (tip Bachmann), cucerind 3 cupe. Participând în calitate de reprezentant al Comisiei de Constituire a Federaţiei Internaţionale de Bobsleigh şi Tobboganning (FIBT) de la Chamonix în 1924, Iorgu Arsenie obţine afilierea României la acest organism sportiv internaţional.
În 1925, la Sinaia, se construieşte prima pârtie de bob, cu o lungime de 2 100 m şi 10 viraje. La CN din 1927 de la Sinaia, se remarcă echipajul studenţesc al fraţilor Grigore şi Mircea Socolescu şi maiorul Mihai Mihail din Slatina. Cu acest prilej, se oferă cupa pentru „cel mai cutezător şi mai destoinic bober” pilotului aviator Alexandru Papană, în vârstă de 21 de ani, cel care va domina, în anii următori, competiţiile de bob. În anul 1930, se participă pentru prima dată la CMU de Bob – disputate la Davos (Elveţia). Echipajul Alexandru Frim – Dumitru Zană cucereşte medalia de argint, după cel al Germaniei, şi devansând ţări cu tradiţie ca: Italia, Franţa, Elveţia ş.a. Ediţia din 1931 confirmă valoarea boberilor români, prin echipajul Alexandru Papană – Dumitru Hubert, care devine campion şi recordman al pârtiei.
Începând cu anul 1933, bobul românesc înregistrează pagini de glorie în arena internaţională. Consacrarea acestui sport, însă, va avea loc o dată cu obţinerea locului I la CM de la Oberschreiberhau (Germania) de echipajul de la „Aeronautica I” la bob 2 persoane, format din Alexandru Papană şi Dumitru Hubert. Este prima medalie de aur cucerită la CM de către boberii români.
Ascensiunea bobului românesc pe plan internaţional va fi confirmată în anul 1934, prin performanţa echipajului de 2 persoane (Alexandru Frim – Vasile Dumitrescu) la CM de la Engelberg (Elveţia), unde se cucereşte medalia de aur. În acelaşi CM, echipajul Papană – Hubert se clasează pe locul III. O performanţă deosebită realizează şi echipajul de bob 4 persoane (Emil Angelescu, Teodor Popescu, Dumitru Gheorghiu, Ion Gribincea), care se clasează pe locul II la CM din acelaşi an, de la Garmisch-Partenkirchen (Germania). Din păcate, aceste succese vor fi umbrite de pierderea lui Hubert – prăbuşit într-un accident de avion la un miting aviatic.
Cel de-al Doilea Război Mondial nu a întrerupt activitatea pe pârtiile de la Sinaia. In 1941, campioni naţionali la bob 2 persoane vor fi Frim – Boruzescu, iar la bob 4 persoane: Budişteanu – Voicilă – Mutişan – Rădulescu. Situaţia este similară şi în 1942 la bob 2 persoane: Budişteanu – Tăutu, bob 4 persoane: Frim – Borzea – Mareş – Boruzescu.
Începând cu 1966, bobul românesc se afirmă tot mai mult în arena internaţională, datorită în special liderului lui, Ion Panţuru. În 1967, la CE de la Igls (Austria), echipajul de bob 4 persoane: Ion Panţuru – Gheorghe Maftei – Petre Hristovici – Nicolae Neagoe cucereşte medalia de aur şi titlul de campion european. La bob 2 persoane echipajul Ion Panţuru – Nicolae Neagoe se clasează pe locul II.
Confirmând clasa şi forma lor excelentă, la JO din 1968, de la Grenoble (Franţa) Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe vor urca pe a treia treaptă a podiumului olimpic, la proba de bob 2 persoane. Până în 1973, boberii români confirmă valoarea, obţinând locuri fruntaşe la competiţiile internaţionale.
După anul 1970, se construieşte la Sinaia o pârtie de beton, modernă, care intră în circuitul competiţiilor internaţionale. Parametrii ei: 1 500 m lungime, 137 m diferenţă de nivel, 13 viraje, altitudinea plecării 1 237 m, altitudinea sosirii 1 100 m, panta maximă 14,25 %, panta mijlocie 8,93 %. România va găzdui aici anual un mare concurs internaţional, sub egida FIBT, „Trofeul Carpaţi”. În 24-25 ianuarie 1976, la Sinaia, se desfăşoară CE de Bob (tineret), programat pentru prima dată în ţara noastră.
Pe plan mondial, cresc pretenţiile privind materialele şi condiţiile de pregătire şi concurs. Boburile sunt perfecţionate, pârtiile artificiale (practicabile pe orice vreme şi timp îndelungat) prelungesc sezonul competiţional, se completează calendarul cu Cupa Mondială, selecţionarea boberilor este tot mai riguroasă, pregătirea se face după o metodologie ştiinţifică etc. Toate aceste exigenţe impun remanierea activităţii interne în plan organizatoric, tehnic şi metodologic. Se instituie „Şcoala de bob”, menită să asigure o bună pregătire boberilor tineri, se organizează competiţii rezervate acestora, se ţin cursuri de informare şi pregătire a tehnicienilor, se trece la o selecţie mai severă pentru echipajele reprezentative.
Toate aceste măsuri se vor reflecta pozitiv în activitatea boberilor. Astfel, echipajele pilotate de Dragoş Panaitescu în marile competiţii internaţionale readuc şi menţin bobul românesc în elita mondială, mai ales la proba de bob 4 persoane. Ciclul olimpic 1980 – 1984 evidenţiază o nouă generaţie de boberi, avându-l lider pe Dorin Degan. În anul 1984, echipajul de bob 2 persoane (Dorel Degan – Costel Petrariu) ocupă locul III la Cupa Mondială de la Sarajevo (Iugoslavia).
Din păcate, activitatea internă este afectată de timpul călduros, iar stagiile din străinătate nu asigură sportivilor noştri volumul necesar de coborâri. De asemenea, participarea la competiţiile de anvergură nu are continuitate. În ciclurile olimpice care au urmat, echipajele româneşti s-au clasat departe de podium, cu performanţe modeste.
După reuşita de la Alternberg, Germania, sportivii români privesc cu optimism participarea la ediţia Jocurilor Olimpice de la Molano Cortina: „Am avut cel mai bun rezultat al sezonului. Ştim să se poate şi mai bine, dar o luăm pas cu pas!”, declară Mihai Păcioianu.
În perioada 6 – 22 februarie 2026, Televiziunea Română transmite, pe posturile sale TVR 1 şi TVR Sport, cea mai importantă competiţie a iernii pentru întreaga planetă: Jocurile Olimpice de Iarnă Milano Cortina 2026.
