„Ora Regelui” ne invită sâmbătă, 1 noiembrie, ora 13.00, într-o călătorie unică, prin locurile de care s-au legat sufletul și gândurile Reginei României Mari. Camelia Csiki, realizatoarea filmului documentar „Maria a României, regina artistă” ne ispitește să savurăm bucuria culorilor, să auzim freamătul naturii, să admirăm inegalabila ei varietate.
Fascinată de diversitatea naturii și a arhitecturii locurilor în care a crescut, Maria și-a dezvoltat imaginația și s-a transformat în artista și scriitoarea de mai târziu. Sensibilitatea ei a captat frumusețea României în acuarele și în scrieri pe care și acum, la 150 de ani de la nașterea sa, încă le mai descoperim. „Maria a României, Regina Artistă” este un film emoționant, despre lumea imanentă a Mariei, un copil delicat bucurându-se de puritatea peisajelor din „Grădina Angliei”, o adolescentă exuberantă vrăjită de însoritele țărmuri malteze și apoi o tânără consoartă regală pe umerii căreia s-a așezat destinul unei națiuni. Urmărim filmul în premieră sâmbătă, 1 noiembrie, de la ora 13.00, în noua ediţie „Ora Regelui”, la TVR 1.
Eastwell Park, un loc aproape de basm. În castelul de piatră din Ashford, înconjurat de grădini și fântâni, viața familiei princiare nu se abătea de la regulile Curții Regale, doar că, departe de rigoarea londoneză, ea nu era lipsită de căldura unui cămin. Copiii Ducelui de Edinburgh, Alfred, cel de-al doilea fiu al Reginei Victoria a Marii Britanii, și ai Marii Ducese a Rusiei, Maria Alexandra Romanova, unica fiică a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei, au păstrat în suflet toată viața farmecul reședinței din comitatul Kent, preferată celei oficiale din capitală, Palatul Clarence House.
La Eastwell, venea pe lume, pe 29 octombrie 1875, cel de-al doilea copil al cuplului. Prințesa a fost botezată după numele bunicilor sale și a moștenit rangul cuvenit, Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha. Spița înaltă în genealogia continentului îi prevestea fetiței îndatoriri viitoare însemnate, dar nici măcar aceasta nu apărea întru totul doveditoare a destinului său măreț. Prințesa visătoare și-a petrecut copilăria pe domeniul încântător de la Eastwell, iubind natura, florile și animalele, cântecul păsărilor și aerul înmiresmat ca nicăieri în altă parte.
„Oricât aș îmbătrâni, mirosul frunzelor uscate de toamnă îmi va aduce mereu în fața ochilor imaginea vechii case englezești. Acea aromă, oriunde aș fi, îmi evocă viziunea locului Eastwell Park, cu cărările sale prin pădure, pe care le băteau pașii noștri copilăroși”, scrie mai târziu în jurnalul său.
Parcă întreaga viață a Mariei, ajunsă principesă de coroană și regină a României, a fost o călătorie perpetuă. A intrat în adolescență descoperind alt tărâm uimitor. ”O oază între ziduri de piatră, cu un aer oriental și înconjurată de mister. Pomi de toate felurile, cărări pietruite și plante care cresc la voia intamplarii. Peste tot miroase dumnezeiesc a iasomie și verbină. Mușcatele erau înalte cât un pom, iar crizantemele creșteau în smocuri mari, revărsându-se peste cărări. Era un loc de basm, deși eram doar o copilă acesta și-a pus amprenta asupra mea pe veci.” Palatul San Anton din Malta a fost pentru câțiva ani casa familiei Ducelui de Edinburgh, numit la comanda Flotei din Mediterana.
Zidurile fortificate ale orașului în care a venit de pe mare și întinderea nesfârșită a apei roșiatice, din pricina soarelui care tocmai apunea, au făcut ca insula să i pară magică prințesei care a ajuns în La Valleta, chiar de ziua ei. Au fost trei ani minunați, în care prințesa Maria și surorile sale și-au petrecut timpul făcând plimbări la monumentele istorice de pe insulă, descoperind golfurile, luând lecții de călărie, admirând grădinile și vegetația cu totul surprinzătoare. Erau și anii în care emoțiile adolescenței se înfiripau în sufletul său. Nu a apucat să cunoască iubirea și nici să fie curtată îndeajuns, deși palatul era mai mereu plin de oaspeți, iar Maria avea admiratori, fiind în inocența și frumusețea ei, de-a dreptul fermecătoare. În numai câțiva ani, întreaga familie s-a mutat la Coburg, în Germania întrucît Regina Victoria și-a convins fiul să accepte succesiunea la conducerea Ducatului de Saxa-Coburg și Gotha.
Adolescența a trecut destul de repede și Maria, care devenise una dintre cele mai frumoase și titrate prințese din Europa, se apropia de vârsta fatală la care viitorul pentru o tânără de rangul ei era cuprins într-un singur cuvânt: căsătorie.
În acea perioadă, Casa Regală a României era în căutarea unei partide pentru prințul de coroană Ferdinand, menite să asigure viitorul dinastiei. Simțindu-se răspunzător pentru liniștea țării, Carol I s-a întilnit cu Ducele de Edinburgh, tatăl Mariei, și apoi cu bunica, Regina Victoria, care a încuviințat căsătoria. Celebrată la 10 ianuarie 1893, în Sigmaringen, căsătoria Alteței Sale Regale Maria de Edinburgh și Alteței Sale Regale Ferdinand, Prințul de Coroană al României a cuprins trei ceremonii: civilă, catolică (religia lui Ferdinand) și protestantă (religia Mariei). Încă nu împlinise 18 ani și prințesa a plecat din nou într-o țară străină, cu totul diferită de toate de până atunci.
Tărâmurile minunate prin care a trecut Maria, în palpitanta ei viață, palatele care i-au marcat copilăria și a căror frumusețe i-a cultivat gustul, precum și iubirea pentru flori au determinat-o să creeze și în România decoruri rafinate, la castelele de la Bran, Cotroceni și Balcic, unde a amenjat propriile gradini.
Fascinată de diversitatea naturii și a arhitecturii locurilor în care a crescut, Maria și-a dezvoltat imaginația și s-a transformat în artista și scriitoarea de mai târziu. Sensibilitatea ei a captat frumusețea României în acuarele și în scrieri pe care și acum, la 150 de ani de a nașterea sa, încă le mai descoperim.
În centrul Londrei, Institutul Cultural Român, alături parteneri din mediul privat, a prezentat o expoziție de artă unică: acuarelele Reginei Maria, nemaivăzute în public. Florile pictate de mâna reginei, păstrate în manuscrisele Academiei Române, au fost expuse sub formă de litografii de înaltă calitate. „Marie of Romania, Artist Queen” a fost găzduită de prestigioasa ”The King’s Foundation Garrison Chapel Gallery” din Londra, un spațiu oferit cu generozitate de Fundația Majestații Sale Regele Charles al III-lea.
Lucrările Reginei Maria au intrat într-un dialog vizual unic cu operele din colecția ”Transylvania Florilegium”, proiect comisionat de Regele Charles, care cuprind 29 de lucrări botanice semnate de artiști invitați.
Însuși Majestatea Sa Regele Charles a adăugat două acuarele personale, reprezentând peisaje rurale din România, pictate în călătoriile făcute în Transilvania.
„Regina Maria este o punte culturală și diplomatică între cele două țări, iar expunerea creațiilor sale la Londra, în dialog cu lucrările botanice susținute de Regele Charles, oferă o perspectivă unică asupra moștenirii regale și artistice”, declară Aura Woodward, directorul Institutului Cultural Român din Londra și fost director executiv al fundațiilor caritabile patronate de Majestatea Sa Regele Charles, în România.
Conferințele susținute de experți internaționali și celelalte evenimente care au însoțit expoziția au evidențiat multiplele dimensiuni ale Reginei Maria – artistă, scriitoare, diplomată și personalitate definitorie a Europei începutului de secol al XX-lea.
Emisiunea „Ora Regelui” ne invită într-o călătorie unică, prin locurile de care s-au legat sufletul și gândurile Reginei României Mari. Camelia Csiki, realizatoarea filmului documentar „Maria a României, Regina Artistă” ne ispitește să savurăm bucuria culorilor, să ascultăm freamătul naturii, să admirăm inegalabila ei varietate. Unele dintre taine sunt dezlegate de regina noastră, altele de regele britanic fermecat de țara pe care a adoptat-o mătușa sa, Maria, devenită a României.
Uimitoarele povestiri ale celor pe care îi vom asculta ne transpun în timpuri diferite și în locuri neașteptate din lume. Ne vom afla aproape de gândurile și de simțurile extraordinarei artiste, îi vom simți vibrația emoțiilor și magnetismul pe care Regina Maria l-a avut întreaga sa viață.
Emisiunea „Ora Regelui” se vede la TVR 1 sâmbătă, 1 noiembrie 2025, ora 13.00, iar la TVR Internațional, în aceeaşi zi, de la ora 15.10. TVR Moldova difuzează ediţia joi, 6 noiembrie 2025, ora 16.00.
Directori de imagine: Silviu Andrei, Claudiu Petringenaru, Iulian Ene
Editor de imagine: Nicolaie Cernat
Producător: Lidia Voicu
Realizator: Camelia Csiki
Surse foto:
- ICR Londra
- Capturi emisiune Ora Regelui
