TVR Internaţional a prezentat marţi, 10 mai, poveştile românilor de la sud de Dunăre, mărturisite jurnaliştilor Televiziunii Române.
Pe 10 mai s-au împlinit 117 ani de la recunoașterea oficială, prin decret sultanal, a drepturilor naționale ale românilor din fostul Imperiu otoman – meglenoromâni și aromâni – ca urmare a eforturilor depuse de guvernul și diplomația română. În 2021 a fost promulgată legea prin care, în data de 10 mai a fiecărui an, se sărbătoreşte Ziua Românităţii Balcanice.
La ora 13:30, în emisiunea La un pas de România, Aura Dobre ne-a invitat să-i cunoaştem pe aromânii din actuala Republică Macedonia de Nord, într-o călătorie spre rădăcinile unui neam care cândva stăpânea onorific munții și câmpiile Peninsulei Balcanice.
Semnificaţia acestei zile, considerate o dovadă de atașament față de toți românii din Balcani, indiferent de cum sunt numiți – aromâni, meglenoromâni, istroromâni, vlahi sau caravlahi - a fost explicată de senatorul Claudiu Târziu, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului României, la ora 14:45.
„Cine suntem noi?” este întrebarea pe care și-o pun atât românii care trăiesc azi pe Valea Timocului, în Bulgaria, dar și bulgarii din satele de pe malul lacului Razem. Pământul tracilor de demult păstrează în el poveștile spuse și transmise din generație în generație, pe care le-am aflat la ora 15.00, într-o altă ediţie a emisiunii La un pas de România.
Ce înseamnă identitatea pentru noi? Cât contează limba, cultura, religia sau sângele? Ce se întâmplă cu cei care nu mai vorbesc limba poporului din care fac parte şi nu îşi cunosc istoria? Într-o singură generaţie, aromâna ar putea dispărea, conform UNESCO. Cum şi când moare o limbă sau un dialect? Sunt câteva întrebări la care realizatorul documentarului Torna, torna, fratre!, Marian Voicu, a încercat să afle un răspuns. Documentarul s-a bucurat de participarea extraordinară a actorului Ion Caramitru şi a putut fi urmărit la ora 17.00.
