Prin dăinuirea ei milenară, tradiția populară este dovada clară a unității și continuității poporului român. Dorința de a afla secretele meșteșugurilor, cântecului și dansului popular ne poartă pe cărări nebătătorite, pentru a deschide lăzi cu zestre. Sâmbătă, 31 mai, urmărim o nouă ediție “Satul meu”, de la ora 7:00, la TVR 3.
Comuna Scărișoara este alcătuită din 14 sate împrăștiate pe malurile Arieșului, dar și pe fețele muntoase care străjuiesc această vale.
Țara Moților sau Țara de Piatră, cum mai este cunoscută, este o zonă în Munții Apuseni care se întinde de-a lungul văii superioare a râului Arieș și este caracterizată de un relief muntos spectaculos cu numeroase peșteri și canioane. Aici, viața nu a fost niciodată ușoară, fiind presărată cu greutățile traiului de la munte, cu neajunsurile izolării pe culmile muntoase înalte, cu ger și zăpadă și, mai ales, cu muncă grea. Locuitorii acestei zone, moții, se ocupau în special cu creșterea animalelor și cu prelucrarea lemnului, pentru că aici agricultura nu era și nu este nici acum, viabilă.
Moții au jucat un rol important în lupta pentru apărarea identității naționale românești. Au participat la numeroase războaie și revolte și numele lor este legat de eroi precum Avram Iancu, unul dintre liderii Revoluției de la 1848. Comuna Scărișoara, parte a acestei zone, aparține județului Alba și are în componență nu mai puțin de 13 sate plus cel de reședință. În trecut, avea în administrare și Peștera Scărișoara, dar acum aceasta aparține comunei Gârda de Sus, aflată la câțiva kilometri distanță.
În mijlocul satului Scărișoara, foarte aproape de Primărie, există un muzeu etnografic. Deși mic, ne dezvăluie obiceiurile și tradițiile oamenilor din zonă.
Una din principalele ocupații ale moților a fost ciubărăritul sau văsăritul. Ciubărarii realizau butoaie, ciubere, donițe sau alte vase mici, așa numitele zdroabe, necesare gospodăriei. Pe vremuri, moții erau recunoscuți pentru produsele din lemn, pe care le duceau oriunde în țară. Ciuberele erau la mare căutare atunci, când încă plasticul nu apăruse.
Acum, lucrurile s-au schimbat, dar mai sunt câțiva meșteșugari care se încăpățânează să păstreze vie tradiția.
Teodor Mateș are 54 de ani și e din satul Runc, așezare care ține de comuna Scărișoara. Spune că întotdeauna a fost pasionat de prelucrarea lemnului.
Am început acest meșteșug din pasiune, din dragoste. L-am învățat de la tata (…) Am fost angajat la Cooperativa Moților. A fost o perioadă foarte frumoasă, își amintește el.
Drumul ne poartă spre descoperirea altor tradiții, care se păstrează încă în zonă: țesutul și torsul. O cunoaștem pe Elena Mateci, care încă folosește războiul de țesut pentru a face pături, covoare sau costume populare, dar care nu mai are cui transmite mai departe meșteșugul, căci oamenii pleacă și sunt din ce în ce mai puțini tinerii care rămân să trăiască în munți.
În gospodăriile moților, bărbații se ocupau în principal de lucrul la pădure, de construcții și de meșteșuguri, precum fierăria sau tâmplăria.
Femeile se îngrijeau de gospodărie, prelucrau lâna și inul, supravegheau copiii și, desigur, găteau. Una dintre mâncărurile de bază era plăcinta, care și astăzi este considerată o delicatesă culinară și un simbol al zonei.
În gospodăria de pe vârful dealului, cunoaștem doi rapsozi înzestrați, tată și fiu, Teodor și Ciprian Vîrciu, care cântă la taragot și care moștenesc harul din familie.
În ediția de sâmbătă, 31 mai, vă invităm să cunoașteți oameni și tradiții, comori spirituale moştenite de la străbuni, care pun în valoare patrimoniul naţional - material şi imaterial - şi promovează obiceiurile românilor, la TVR 3 și pe TVR+.
Toate ediţiile emisiunii pot fi vizionate pe canalul de YouTube al TVR.
Ediția a fost difuzată în premieră, în 15 decembrie 2024, la TVR Cluj.
***
Moderator: Radu Anghel
Producători: Radu Anghel și Radu Pușcaș
Credit foto: capturi din emisiune/ YouTube TVR
