Împușcarea Teodorei Marcu, de 23 ani, însărcinată, sub ochii fiicei ei de doar trei ani, a lansat un nou val de indignare în societate privind lipsa de protecție cu care se confruntă femeile din România. În social media, de mai bine de zece zile, curg mii de mărturii privind umilințe, ani de hărțuiri, agresiuni fizice și sexuale trăite de mame, surori și prietene.
Furia oamenilor a fost alimentată și de alte incidente semnalate în spațiul public în ultimele zile: gafa Jandarmeriei - când jandarmii care au ridicat de la Pride trei femei, pentru că aveau asupra lor spray-uri cu piper, se întrebau „ce să facă” cu ele, cazul de la Brașov - cu o femeie bătută de soț în fața copilului, chiar la locul de joacă, cazul din București - unde un bărbat de 39 de ani a fost arestat pentru că și-ar fi violat fetițele încă de la vârsta de trei ani - sau cazul forumului unde mii de bărbați au încărcat, ilegal, imagini cu fete și femei, filmate și fotografiate fără consimțământ, iar bărbații le dezbrăcau cu ajutorul tehnologiei deepfake ori lansau diverse invitații la umilințe și agresiuni.
„Vreau să fiu auzită, nu comemorată. Nici o femeie nu trebuie să își piardă viața pentru că există. Teodora suntem toate. Vrem să trăim, nu să supraviețuim. De viol nu vă este scârbă? Patriarhatul ucide. Misoginismul ucide femei. Dreptate pentru ea, siguranță pentru noi. Rușinea este a agresorilor. Opriți crimele! Protejați femeile! Câte dintre noi mai trebuie să moară?”, s-au întrebat mii de femei, în Capitală, săptămâna trecută, la un protest organizat în memoria Teodorei.
Tânăra ucisă în plină stradă, cu patru gloanțe, de un bărbat de 49 de ani, care o hărțuia de mai mulți ani, după ce, la vârsta de 14 ani, ea ar fi fost într-o relație abuzivă cu el, este povestea multor femei din România.
Statisticile și rapoartele, atât naționale, cât și externe, ne arată că autoritățile nu reușesc să protejeze femeile, iar mentalitatea care predomină în societate este de toleranță la violență.
Una din trei femei din UE a fost victima unei agresiuni. În România, una din două femei a trecut cel puțin o dată printr-un astfel de episod
Una din trei femei din Uniunea Europeană a fost, de-a lungul vieții, victima unei agresiuni fizice, amenințări sau a violenței sexuale. În România, media este de 42,2 la sută pentru anul 2024: cu alte cuvinte, aproape una din două femei a trecut printr-un episod de hărțuire, agresiune fizică sau sexuală de-a lungul vieții. Dacă vorbim de violența exercitată de partener, într-o relație intimă, procentul este de 37 la sută, unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Datele apar în cel mai recent raport al Agenției UE pentru drepturi fundamentale (Agency for Fundamental Rights - FRA), din 2024.
Situația agresiunilor asupra femeilor din Uniunea Europeană. Sursă date: FRA
_____
Prevalența cazurilor de violență: 1 din 3 femei din UE a trecut printr-un episod de violență fizică, sexuală, amenințare în viața adultă.
Violența sexuală: 1 din 6 femei din UE a trecut printr-o formă de agresiune sexuală, inclusiv viol.
Violența acasă: 1 din 5 femei din UE a fost victima partenerului de viață sau a unei rude, confruntându-se cu violență fizică sau sexuală.
Hărțuire sexuală la muncă: 1 din 3 femei din UE a fost hărțuită sexual. Femeile tinere raportează o rată mai mare a hărțuirii (2 din 5 tinere).
Raportarea cazurilor: 1 din 5 femei din UE a căutat ajutor specializat după un episod de agresiune. 1 din 8 a raportat incidentul la Poliție. Cele mai multe femei aleg să discute despre experiența lor doar cu persoanele apropiate. (Sursă: „EU Gender-Based Violence Survey”, FRA, 2024)
_____
Situația violenței asupra femeilor din UE în viața personală. Sursă date: FRA
Parchetul General, despre violența domestică în 2024: O crimă la două zile. Un viol la fiecare cinci zile
Nici datele strânse de autoritățile din România nu diferă prea mult. Potrivit cifrelor disponibile în cel mai recent raport al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) pentru 2024, anul trecut au murit 188 de victime ale violenței în familie, adică vorbim de o crimă la două zile, iar 77 de persoane au fost violate, adică s-a petrecut un viol la aproape fiecare cinci zile.
La nivelul Parchetelor, pentru anul 2024, 34 la sută dintre cazurile de viol au fost soluționate, iar 78 la sută dintre ele au fost rezolvate prin clasare.
În ceea ce privește totalitatea infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale, din datele prezentate de Parchetul General, vorbim de o proporție de 132 de victime bărbați, față de 1.397 de victime femei (consultați, în galeria foto atașată, mai multe grafice pe această temă).
Din datele strânse de Centrul FILIA, o organizație neguvernamentală care luptă de peste două decenii pentru drepturile femeilor, 35 la sută dintre femeile din România cunosc cel puțin o persoană care a întreținut relații sexuale fără consimțământ.
Toleranța la violența față de femei se traduce și în gradul mare de mame minore pe care îl are România: potrivit datelor disponibile la Institutul Național de Statistică, 15.362 de fete sub 19 ani au devenit mame în 2023 (cel mai recent an pentru care avem date). Dintre acestea, 648 sunt mai mici de 15 ani, iar 14.714 au între 15 și 19 ani. Aceste date ne mențin pe primele locuri în clasamentul mamelor minore din UE.
Peste 40.000 de cazuri de violență domestică în patru luni, în 2025
Pentru primele patru luni din anul 2025, câteva date ale Poliției Române ne pot ajuta să creionăm realitatea cu care se confruntă, în continuare, multe dintre femeile din România: din ianuarie și până în aprilie, polițiștii au intervenit la peste 40.000 de cazuri de violență domestică, fiind emise 3.788 de ordine de protecție provizorii (OPP - acestea sunt emise pe loc de polițist, atunci când viața victimei este în pericol imediat, n.r.).
1.464 dintre aceste OPP-uri au fost confirmate de instanțele de judecată și au devenit ordine de protecție. Pe lângă acestea, au fost emise alte 2.696 de ordine de protecție au fost emise direct de instanțe. 1.690 de ordine de protecție au fost încălcate. Asupra infractorilor au fost aplicate 726 de brățări electronice de monitorizare, în timp ce în peste 2.600 de cazuri, victimele au refuzat ca agresorii să fie monitorizați cu brățările electronice.
Cea mai frecventă faptă din sfera violenței domestice o reprezintă lovirea - 57 la sută din cazuri, fiind urmată de amenințări - peste 1.800 de cazuri. Poliția consemnează că s-a înregistrat o scădere cu 16 la sută față de aceeași perioadă a anului 2023, însă, din cercetările făcute de organizațiile neguvernamentale de profil, aceste fapte rămân adesea subraportate.
Site-ul tvr.ro a cerut Poliției Române mai multe date despre infracțiunile din sfera violenței domestice, inclusiv despre crime și violuri, și le va publica atunci când le va primi.
Sursă: Parchetul General
O realitate românească: Pentru 25% dintre români, e acceptabil ca o femeie să fie violată dacă se duce singură acasă la un bărbat
25 la sută dintre români considerau acceptabil, în anul 2022, ca bărbatul să nu-și lase partenera să-și cheltuiască banii așa cum dorește, ca o femeie să nu iasă neînsoțită de un bărbat în oraș, ca bărbatul să îi interzică partenerei sale să aibă un grup de prieteni, potrivit unei cercetări publicate în 2022 de Centrul FILIA („Barometrul violenței de gen”, de Ionela Băluță și Claudiu Tufiș).
Sursă: Barometrul violenței de gen, FILIA, 2022
De asemenea, proporția celor care consideră că diversele interdicții impuse femeilor sunt doar puțin sau chiar deloc grave este de trei până la patru ori mai mare în rândul celor care acceptă toate valorile patriarhale (de tipul „bărbatul este capul familiei”, „femeile trebuie să se supună bărbaților”, „mai bine căsătorită într-o relație abuzivă, decât necăsătorită”, „e mai bine să rămâi într-o căsnicie violentă de dragul copiilor”) - decât în rândul celor care le resping pe toate.
Acceași cercetare mai consemna ca acceptabil, tot pentru 25 la sută dintre cetățeni, ca o femeie să fie violată dacă a acceptat să meargă acasă la un bărbat, iar pentru 12 la sută este acceptabil ca o femeie să fie violată dacă e îmbrăcată provocator. De asemenea, cu cât respondenții au valori mai patriarhale, cu atât toleranța față de viol crește, arată cercetarea.
Sursă: Barometrul violenței de gen, FILIA, 2022
Toleranță sporită în societatea românească față de violența asupra femeilor - cercetare guvernamentală
Aceste percepții laxe asupra violenței la care sunt supuse femeile sunt confirmate de o cercetare și mai recentă, din anul 2024, publicată de Agenția Națională pentru Egalitate între Femei și Bărbați (ANES) - „Barometrul în domeniul violenței domestice și de gen” (Silviu Dumitru, Corina Drăgan și Costin Adrian Cace).
„Societatea românească este considerată ca fiind mai degrabă tolerantă în situațiile legate de violența domestică. Toleranța față de fenomenul violenței domestice constituie o variabilă care contribuie în mod decisiv la creșterea ratei violenței domestice”, notează cercetătorii, în lucrarea publicată anul trecut.
Ce este acceptabil într-o relație. Barometrul citat în lucrarea ANES din 2024
În acest moment, nici instituțiile publice și nici reprezentanții mediului ONG din domeniu nu dețin informații suficiente pentru a putea face o estimare a numărului real de cazuri de violență domestică din țara noastră. De altfel, cercetarea notează o discuție cu un polițist, în cadrul unui focus-grup, care arată că, de foarte multe ori, cazurile care ajung la direcțiile de asistență socială nu sunt întotdeauna raportate și la Poliție sau în care este emis ordinul de protecție provizoriu, fără ca respectivul caz să ajungă și în evidențele asistenței sociale.
Sursa citată sugerează că, potrivit datelor obținute prin focus-grupuri, femeile cu un status social privilegiat, nivel educațional ridicat sau cu venituri peste medie raportează mult mai rar cazurile de violență domestică. Motivele invocate în astfel de situații se referă la afectarea prestigiului personal, susține cercetarea ANES.
„Din păcate, violența domestică nu ține cont nici de nivel de educație, nici de vârstă, nici de etnie, nu prea ține cont de nimic. De la victime [...] fără niciun pic de educație, până la victime cu doctorat” (interviu, psiholog DGASPC, citat în cercetarea ANES).
Teama de a frecventa un loc unde femeile știu că ar fi singure. Sursa: Barometrul ANES
Tradiționalismul constituie „unul dintre factorii de risc prin care este influențat contextul societal și comunitar într-un mod negativ. Valorile tradiționale nu sunt un predictor direct al ratei violenței domestice, însă, adesea, comunitățile cu o prevalență mai mare a violenței domestice sunt dominate de astfel de valori”. Studiul ANES amintește de doi factori importanți: religia și viziunea familiei tradiționale. „Amplificarea gradului de dependență economică față de bărbat și numărul mai mare de copii din gospodărie sunt aspecte care constrâng mai mult femeia în sfera domestică și sunt factori de risc pentru violența domestică”.
DGASPC raportează următorii factori de risc pentru victimele din 2022: condițiile precare de viață, violența în copilărie, izolarea de familie și prieteni.
Și inegalitatea de gen, normele culturale ori lipsa educației contribuie la sporirea și perpetuarea violenței. „În pofida eforturilor depuse de organizațiile non-guvernamentale, autorități și activiști, există încă multe provocări în combaterea violenței domestice în societatea românească”, susține cercetarea ANES.
Ce e de făcut pentru ca femeile să fie în siguranță în România
„Femicidul nu este un scenariu de film polițist. Este realitate. Și, în România, este o realitate care devine din ce în ce mai vizibilă, nu pentru că e mai gravă decât în trecut – ci pentru că agresorii sunt din ce în ce mai lipsiți de inhibiții. Nu se mai ascund, nu se mai tem. De ce ar face-o, când nu există nici frica de stat, nici frica de lege, nici frica de consecințe? Forța coercitivă a statului s-a diluat atât de mult, încât nici nu o mai simt. Iar, în paralel, în loc de răspunsuri ferme, avem aceleași discuții interminabile despre victime care „se întorc”, de parcă această întoarcere ar justifica tot restul, dar nu vorbim despre cât de puține șanse reale au să plece și să rămână în siguranță”, atrage atenția avocata Carmen Nemeș, de la Asociația Anais, care oferă asistență juridică victimelor violenței domestice.
Între măsurile pe care le enumeră asociația Anais pentru ca femeile să fie în siguranță, se numără: eliminarea medierii din orice procedură legată de violența domestică, recunoașterea copiilor martori ai violenței ca fiind victime, în contextul emiterii ordinelor de protecție, reglementarea clară a custodiei, recunoașterea legăturii dintre mamă și copil ca o vulnerabilitate și ca un motiv frecvent de întoarcere a victimei și protejarea acestei legături, reforma sistemului de sancționare și tratament pentru agresori, stabilirea unei perioade obligatorii de monitorizare pentru agresori, posibilitatea accesării serviciilor de urgență fără acte de identitate de către victime, reducerea birocrației și aplicarea brățării de monitorizare din oficiu, incriminarea femicidului, necesitatea soluționării cu celeritate a cauzelor penale în legătură cu violența domestică.
Două dintre problemele pe care le reține și raportul ANES se referă la existența locuințelor protejate și la implementarea sistemului de monitorizare cu brățări electronice. Referitor la locuințele protejate pentru victime, cercetarea ANES atrage atenția că, dacă autoritățile județene nu vor bugeta locuințele protejate, înființate prin proiectul „Venus”, numărul femeilor care își vor putea relua viața va fi mult mai mic: „Rețeaua de locuințe protejate înființate prin intermediul proiectului Venus implementat, a reprezentat o șansă de salvare pentru victimele violenței domestice. Costurile pentru funcționarea acestor centre au fost acoperite prin proiect, urmând ca în perioada de sustenabilitate să fie preluate de DGASPC-uri. Există însă temeri justificate că aceste centre își vor reduce activitatea, afectând în mod direct reabilitarea victimelor”.
O altă problemă o reprezintă și implementarea proiectului brățărilor electronice: potrivit datelor ANES, 19 județe mai trebuie să introducă sistemul de monitorizare electronică a agresorilor, până la finalul acestui an.
Harta adăposturilor pentru toată țara o puteți accesa și AICI.
Foto main: Shutterstock/ Tinnakorn jorruang
