Prezintă Andrei-Victor Dochia

Jurnalişti: Paula Tăbîrcă, Lucia Toader, Ileana Gaiţă, Răzvan Bucuroiu, Corneliu Vlad Matache, Ciprian Dumea

Producător Andrei-Victor Dochia

Producător Diana Ilica

Pescuit la biban si stiuca pe lacul Neptun Pescuit la biban si salau pe lacul Snagov

Prezintă: Alex Bucur şi Iulia Popescu

Producător şi realizator Ligia Baboş

Prezentator: Irninis Miricioiu

Jurnalisti: Roxana Iordache, Raluca Amzar

Producător Mihaela Grădinaru

Patru povești autentice din inima Transilvaniei

Un explorator care a descoperit lumea și care a ales să se întoarcă la Sfântu Gheorghe , un muzeu care readuce la viață poveștile unei epoci controversate, o gospodărie în care gastronomia locală păstrează gustul tradițiilor și un Tezaur Uman Viu care duce mai departe patrimoniul folcloric din Câmpia Transilvaniei sunt protagoniștii unor reportaje despre oameni, locuri și experiențe autentice.

La Sfântu Gheorghe, Karda Zoltán transformă experiența călătoriilor sale în inspirație pentru un proiect local, o grădină botanică menită să apropie oamenii de natură. Tot aici, Muzeul Comunismului „Steaua Roșie” propune o incursiune într-un trecut încă viu în memoria multora, prin obiecte neobișnuite, mărturii și reconstituiri care dezvăluie cum arăta viața într-un regim totalitar.

În satul Bicfalău, punctul gastronomic local „Om Bun” invită la descoperirea bucătăriei de gospodărie, a rețetelor tradiționale și a ospitalității rurale. Iar în Mociu, „Stângaciu”, cunoscut pentru legătura sa cu formația tradițională „Zorile”, readuce în prim-plan muzica și jocul popular, demonstrând că tradițiile pot supraviețui prin oamenii care le păstrează vii și le transmit generațiilor următoare.

Patru subiecte diferite, unite de aceeași idee: poveștile valoroase se găsesc adesea aproape de noi, în oameni care au ceva de transmis și în locuri care merită descoperite.

Realizator şi prezentator Cristian Tabără

Jurnalist Cristina Madgearu

Producător Marin Găbudean

Tezaur uman viu Maslini dobrogeni Bilant-pomicultura Caineni-Bai Regatul salbatic si agricultura Jurnal Oierit, traditii-Jina (Sibiu) din ferma in farfurie-lant scurt, vaci de carne

Jurnalişti: Adela Eftimie, Maria Cica, Magda Olteanu, Bădiţa Dumitru

Producători: Ioana Mureşan, Viorel Popescu

Pescuit de şalău şi bibani pe Lacul Sinoe

Jurnalist Ioana Dohotaru

Realizatori: Dan Păvăloiu, Dan Curean

Tradiţii clujene în Tezaur folcloric (II)

Prezintă Miruna Ionescu

Realizator şi producător Roxana Pletea Popuşoi

Producători: Ana-Maria Panait, Diana Anghel, Dorin Muntean

Transmisiune directă

ACEST PROGRAM SE ADRESEAZĂ ŞI PERSOANELOR CU DEFICIENŢE DE AUZ

Producător Diana Ilica

Adevăruri despre trecut

Anii utopiei noastre (I). Etică și echitate socialistă

În spatele congreselor și manifestațiilor transmise triumfalist la televizor în „epoca de aur” se citea printre rânduri realitatea cotidiană: foamea, frigul, umilințele, dualismul, utopia și minciunile pe care ni le însușiserăm pentru a putea rămâne în viață. Pare de necrezut, dar și acestea au fost surprinse pe ecran-în priviri, în cuvintele omului de rând, în imagini aparent „scăpate” pe sticlă.

Am căutat în sutele de filme păstrate în arhiva Televiziunii Române, minutele, clipele, instantaneele care au păstrat timp de 70 de ani adevărul despre viața pe care am trăit-o. O istorie strânsă în grimase, în revolta încleștată ce răsuna însă asurzitor dincolo de versurile și cântecele patriotice.

„Adevaruri despre trecut” prezintă dintr-o perspectiva umană și cinematică, modul în care oamenii trăiau zi de zi în România comunistă. Emisiunea care arată realitatea socială, economică și emoțională a perioadei punând accent nu doar pe contextul politic, ci și pe experiența personală a individului: familie, locuință, alimentație, muncă, educație, relații sociale și acces la informație. O realitate strânsă în 70 de ani de imagini unice care aduce laolaltă bucurie, frustrare, bunăstrare și supraviețuire.

În primele doua ediții vom vorbi despre marile minciuni ale epocii de aur, „anii utopiei noastre”. Ani în care din discursurile propagandistice, totul părea minunat, rafturile și galantarele gemeau de produse, românii munceau de zor, zi și noapte, în uzine ultra-performante și erau retribuiți pe măsură. Apoi mergeau fericiți spre casă, la locuințele lor dichisite, în care nu se punea problema să lipsească apa caldă, curentul sau căldura, iar copiii erau ghiftuiți în urma meselor bogate. De fapt, în uzină, te „cârpeai” cum puteai pentru a-ți face norma pentru că materie primă nu exista, iar planul trebuia făcut, în alimentară nu găseai nimic, cârligele atârnau goale, în apartament erau 9 grade, copiii plângeau după lapte, de carne nu se punea problema, darămite de dulciuri. Nu găseai haine, totul era cusut, recondiționat. Iar omul se mișca mecanizat de la o coadă la alta pentru pâine, pentru ulei, pentru hârtie igienică.

Legiferarea ipocriziei a venit o dată cu Congresul al 11-lea al Partidului Comunist Român desfășurat în luna noiembrie a anului 1974 , acesta prefigura dezastrul anilor 80 în care românii urmau să fie “oameni noi”, într-o societate “multilateral dezvoltată” în care lipsa oricărei forme de umanitate construia calea spre utopicul comunism. La televizor, de la cel mai mic până la cel mai vârstnic, țara întreagă părea stăpânită de hipnoza glorificării mult-iubitului conducător. Totul era o jertfă pe altarul patriei și a lui Ceaușescu.

Istorici și muncitori în uzinele patriei și la fostele CAP-uri vorbesc despre starea „de saturație, de vomă” pe care o simțeau pentru cuvintele „fără rost” care se rosteau la congrese și la ședintele de partid. Ințeleseseră: pentru partid, omul nu însemna nimic! Era doar o mașinărie menită să muncească zi și noapte pentru îndeplinirea planului în vederea „înaintării spre comunism”, o societate ideală, o idee iluzorie într-un viitor pe care nici cei mai de seamă reprezentanți ai partidului nu îl puteau aproxima și nu îl puteau descrie. În timp ce ideologii preorau, românii învățaseră „descurcăreala” și „trocul”. Totul era o minciună, de la asa-zisă industrie performantă făcută pe credit, până la exporturile din care se câștiga 1 dolar pentru producerea căruia se cheltuiau 3, de la lipsa acută a materiilor prime până la proiectele habarniste și grandomane ale „prea-iubitului conducător”. Când s-a ajuns la scadență, în anii 80, a fost mult prea târziu, iar cea care a trebuit să plătească a fost populația.

Proiectul continuă pe parcursul a 14 ediții în care echipa „Adevăruri despre trecut” prezintă subiecte, imagini și abordări în premieră, la 37 de ani de la căderea regimului comunist.

Realizatori: Roxana Tarhon, Iulia Stoian, Mihaela Iamandei, Cristina Madgearu, Gheorghe Preda, Raluca Rogojină

Consultant de specialitate Lavinia Betea

Producător Raluca Rogojină

Patru povești autentice din inima Transilvaniei

Un explorator care a descoperit lumea și care a ales să se întoarcă la Sfântu Gheorghe , un muzeu care readuce la viață poveștile unei epoci controversate, o gospodărie în care gastronomia locală păstrează gustul tradițiilor și un Tezaur Uman Viu care duce mai departe patrimoniul folcloric din Câmpia Transilvaniei sunt protagoniștii unor reportaje despre oameni, locuri și experiențe autentice.

La Sfântu Gheorghe, Karda Zoltán transformă experiența călătoriilor sale în inspirație pentru un proiect local, o grădină botanică menită să apropie oamenii de natură. Tot aici, Muzeul Comunismului „Steaua Roșie” propune o incursiune într-un trecut încă viu în memoria multora, prin obiecte neobișnuite, mărturii și reconstituiri care dezvăluie cum arăta viața într-un regim totalitar.

În satul Bicfalău, punctul gastronomic local „Om Bun” invită la descoperirea bucătăriei de gospodărie, a rețetelor tradiționale și a ospitalității rurale. Iar în Mociu, „Stângaciu”, cunoscut pentru legătura sa cu formația tradițională „Zorile”, readuce în prim-plan muzica și jocul popular, demonstrând că tradițiile pot supraviețui prin oamenii care le păstrează vii și le transmit generațiilor următoare.

Patru subiecte diferite, unite de aceeași idee: poveștile valoroase se găsesc adesea aproape de noi, în oameni care au ceva de transmis și în locuri care merită descoperite.

Realizator şi prezentator Cristian Tabără

Jurnalist Cristina Madgearu

Producător Marin Găbudean

Producător Răzvan Petrişor

Pavilionul cu umbre

Un teleplay realizat dupa piesa omonimă a lui Gib Mihăescu

Cu: Ştefan Radof, Raluca Penu, Claudiu Stănescu, Irina Mazanitis, Valentin Uritescu, George Alexandru, Eugenia Bosânceanu, Matei Gheorghiu

„Pavilionul cu umbre” spune povestea Lianei, o tânără ajunsă la vârstă măritișului, a cărei mamă, Angela, a fost alungată de acasă de tatăl ei, după ce a prins-o că l-a înșelat. Greșelile mamei urmăresc destinul și viața amoroasă a fiicei.

Scenariul şi regia Silviu Jicman

Magazin-muzical adresat publicului larg interesant de procesul de creaţie în muzica modernă, cu invitați muzicieni, compozitori, producatori, DJ

Moderator şi realizator Kyrie Mendél

Producător Delia Apostol

Ucraina (III)

Militarii de etnie română

Poveşti şi mărturii ale familiilor militarilor de etnie română din zona Cernăuţi şi ale urmaşilor celor care şi-au pierdut viaţa pe frontul din Ucraina.

Realizator Alexandru Costache

Coordonator proiect Corina Dobre

Ştiri

Prezintă Alina Stancu

Producător Diana Anghel / Dorin Munteanu

Transmisiune directă

Producător Victor Dochia

Talent-show în care protagonişti sunt copiii

Juriu: Crina Mardare, Elena Gheorghe, Bibi, Sanda Ladoși, Andreea Bălan,

Aurelian Temișan, Radu Ștefan Bănică

Prezintă Florina Constantinescu

Jurnalist Iulia Ioaniţoaia

Producător Monica Mihai

Jurnalist Ana-Maria Voicu

Prezentator şi producător Iuliana Tudor

Realizator şi moderator Grigore Leşe​

Producător Mihai Enea

Invitată Alina Sorescu

In această editie Alina Sorescu vine în platoul LA Duel ! Te-ai fi asteptat să-i vezi in aceeasi sufragerie pe Codruta Filip, Flori Constantinescu șsi Alina Sorescu? Ei bine, la noi se intâmplă si din intâlnirea lor se nasc momente memorabile! Generatii diferite, muzica este aceeasi ! Când este live si este cântata de voci adevarate si din suflet !

Prezentatori: Adrian Enache, Emy Alupei

Jurnalist Sorina Laura Soare

Producători: Iuliana Marciuc, Vanda Liche

Ucraina (III)

Militarii de etnie română

Poveşti şi mărturii ale familiilor militarilor de etnie română din zona Cernăuţi şi ale urmaşilor celor care şi-au pierdut viaţa pe frontul din Ucraina.

Realizator Alexandru Costache

Coordonator proiect Corina Dobre

Ştiri

Prezintă Alina Stancu

Producător Diana Anghel / Dorin Munteanu

Producător Victor Dochia

Film

România, 1965

Regia: Mircea Mureşan

Scenariul: Petre Sălcudeanu

Cu: Ilarion Ciobanu, Nicolae Secăreanu, Emil Botta, Ion Besoiu, Constantin Codrescu

Dramă. Ecranizare a romanului cu acelaşi titlu de Liviu Rebreanu.

Frescă social-istorică a evenimentelor de la 1907 şi a lumii româneşti de la începutul secolului al XX-lea.

"Grigore soseşte la moşia tatălui său de la Amara, însoţit de avocatul liberal Baloleanu, într-un climat tulbure de violenţă şi mânie abia stăvilite. În vreme ce la conac se sărbătoreşte Crăciunul, ţăranii cer pământ. Moşierul le răspunde cu arma, iar mulţimea îl ucide pe loc şi incendiază conacul. Baloleanu va conduce personal represiunea, uitând de liberalismul său."-Tudor Caranfil-Dicţionar universal de film, 2008.

Semn de avertizare: 12

1966-Cannes-Premiul "Opera Prima";

1966-Cannes-nominalizat la Palme d'Or;

1966-Festivalul Naţional al Filmului de la Mamaia-Premiul pentru regie, pentru muzică-Tiberiu Olah-şi pentru interpretare masculină-Ilarion Ciobanu;

1967-Propunerea României spre a fi nominalizat la Premiul Oscar-categoria Cel Mai Bun Film Străin.

Redactor Gabriela Onea

Adevăruri despre trecut

Anii utopiei noastre (I). Etică și echitate socialistă

În spatele congreselor și manifestațiilor transmise triumfalist la televizor în „epoca de aur” se citea printre rânduri realitatea cotidiană: foamea, frigul, umilințele, dualismul, utopia și minciunile pe care ni le însușiserăm pentru a putea rămâne în viață. Pare de necrezut, dar și acestea au fost surprinse pe ecran-în priviri, în cuvintele omului de rând, în imagini aparent „scăpate” pe sticlă.

Am căutat în sutele de filme păstrate în arhiva Televiziunii Române, minutele, clipele, instantaneele care au păstrat timp de 70 de ani adevărul despre viața pe care am trăit-o. O istorie strânsă în grimase, în revolta încleștată ce răsuna însă asurzitor dincolo de versurile și cântecele patriotice.

„Adevaruri despre trecut” prezintă dintr-o perspectiva umană și cinematică, modul în care oamenii trăiau zi de zi în România comunistă. Emisiunea care arată realitatea socială, economică și emoțională a perioadei punând accent nu doar pe contextul politic, ci și pe experiența personală a individului: familie, locuință, alimentație, muncă, educație, relații sociale și acces la informație. O realitate strânsă în 70 de ani de imagini unice care aduce laolaltă bucurie, frustrare, bunăstrare și supraviețuire.

În primele doua ediții vom vorbi despre marile minciuni ale epocii de aur, „anii utopiei noastre”. Ani în care din discursurile propagandistice, totul părea minunat, rafturile și galantarele gemeau de produse, românii munceau de zor, zi și noapte, în uzine ultra-performante și erau retribuiți pe măsură. Apoi mergeau fericiți spre casă, la locuințele lor dichisite, în care nu se punea problema să lipsească apa caldă, curentul sau căldura, iar copiii erau ghiftuiți în urma meselor bogate. De fapt, în uzină, te „cârpeai” cum puteai pentru a-ți face norma pentru că materie primă nu exista, iar planul trebuia făcut, în alimentară nu găseai nimic, cârligele atârnau goale, în apartament erau 9 grade, copiii plângeau după lapte, de carne nu se punea problema, darămite de dulciuri. Nu găseai haine, totul era cusut, recondiționat. Iar omul se mișca mecanizat de la o coadă la alta pentru pâine, pentru ulei, pentru hârtie igienică.

Legiferarea ipocriziei a venit o dată cu Congresul al 11-lea al Partidului Comunist Român desfășurat în luna noiembrie a anului 1974 , acesta prefigura dezastrul anilor 80 în care românii urmau să fie “oameni noi”, într-o societate “multilateral dezvoltată” în care lipsa oricărei forme de umanitate construia calea spre utopicul comunism. La televizor, de la cel mai mic până la cel mai vârstnic, țara întreagă părea stăpânită de hipnoza glorificării mult-iubitului conducător. Totul era o jertfă pe altarul patriei și a lui Ceaușescu.

Istorici și muncitori în uzinele patriei și la fostele CAP-uri vorbesc despre starea „de saturație, de vomă” pe care o simțeau pentru cuvintele „fără rost” care se rosteau la congrese și la ședintele de partid. Ințeleseseră: pentru partid, omul nu însemna nimic! Era doar o mașinărie menită să muncească zi și noapte pentru îndeplinirea planului în vederea „înaintării spre comunism”, o societate ideală, o idee iluzorie într-un viitor pe care nici cei mai de seamă reprezentanți ai partidului nu îl puteau aproxima și nu îl puteau descrie. În timp ce ideologii preorau, românii învățaseră „descurcăreala” și „trocul”. Totul era o minciună, de la asa-zisă industrie performantă făcută pe credit, până la exporturile din care se câștiga 1 dolar pentru producerea căruia se cheltuiau 3, de la lipsa acută a materiilor prime până la proiectele habarniste și grandomane ale „prea-iubitului conducător”. Când s-a ajuns la scadență, în anii 80, a fost mult prea târziu, iar cea care a trebuit să plătească a fost populația.

Proiectul continuă pe parcursul a 14 ediții în care echipa „Adevăruri despre trecut” prezintă subiecte, imagini și abordări în premieră, la 37 de ani de la căderea regimului comunist.

Realizatori: Roxana Tarhon, Iulia Stoian, Mihaela Iamandei, Cristina Madgearu, Gheorghe Preda, Raluca Rogojină

Consultant de specialitate Lavinia Betea

Producător Raluca Rogojină