Documentar

(Palaces of Boka Kotorska, Muntenegru, 2023)

Regia:

Golful Kotor adăposteşte un număr semnificativ de palate şi de construcţii reprezentative cu mare valoare cultural-istorică, artistică şi arhitecturală, acestea reprezentând o parte esenţială din patrimoniul cultural muntenegrean. Aceste clădiri elegante-construite spre sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul celui de-al XIX-lea, inspirate din arhitectura veneţiană-reprezintă cea mai bună dovadă a nivelului de dezvoltare social, economic şi cultural, reflectând stilul de viaţă al unei întregi comunităţi.

Arhitecţi, istorici de artă, etnologi, restauratori, locuitori şi proprietari povestesc despre metodele de construcţie, materialele folosite, împărţirea şi destinaţia încăperilor.

Episodul 1: Palatul Buća

Redactor: Ştefan Asavei

Producător: Cătălin Sava

Sezon nou

Tvr Moldova

Prezentator: Ion Răilean

Realizatorul, jurnalistul Ion Railean pornește într-o aventură prin România și Republica Moldova pentru a descoperi obiectivele, traseele care merită vizitate, tradiția, gastronomia și cultura locului. Sunt un călător cu misiune, spune Ion Railean, misiunea de a descoperi țara. De a valorifica frumusețile României și Republicii Moldova! Da avem o țară atât de frumoasă, de bogată cu potențial, avem istorie, tradiție cultură gastronomică și lista poate continua. Zonele montane din România, cramele din Basarabia, locații superbe care merită promovate să pornim la drum.

Producător: Luminița Popa

Prezintă: Bogdan Stănescu, Camelia Văcaru

Producător: Miruna Moraru

Prezintă: Bogdan Stănescu, Camelia Văcaru

Producător: Miruna Moraru

Prezintă: Bogdan Stănescu, Camelia Văcaru

Producător: Miruna Moraru

Revolta clasicilor

Producător: Sînziana Miloşoiu

PerformDance

Producător: Bogdana Pascal

Să discutăm serios despre comedie, 1978

Ediția prezintă extrase din emisiunea Să discutăm serios despre comedie, realizată de Smaranda Jelescu în 1978, despre cum și cât de montează texte contemporane de dramaturgie românească pe scenele bucureștene. La întrebarea ei răspund directori de teatru, precum Radu Beligan, director al Teatrului Național din București, Lucian Giurchescu, drector al Teatrului de comedie, Dinu Săraru, director al Teatrului Mic, dramaturgi-Teodor Mazilu, Ion Băieșu-dar și actori și muzicieni, precum Horia Moculescu și Ana Maria Moculescu. O anchetă despre de ce se scrie sau nu se scrie, cu se montează sau nu se montează suficientă comedie românească la finalul anilor 1970.

Responsabili: Anca Berlogea Boariu şi Constantin Lupescu

Sezon nou

Producător Bianca Sărăţeanu

Bărbierul din Sevilla

Dirijor Ciprian Teodorașcu

Figaro-Adrian Mărcan

Rosina-Mihaela Ișpan

Contele Almaviva-Andrei Fermeșanu (invitat)

Don Bartolo-Iustinian Zetea

Don Basilio-Marius Boloș

Berta-Andreea Bucur

Fiorello/Sergentul-Daniel Filipescu

Notarul-Andrei Bolohan

Chitară-Cezar Bălan

Acompaniament recitative-Mădălina Florescu

Cu participarea Orchestrei și a Corului Operei Naționale București

Producător: Claudia Robu

Teatru TV

Matei Vișniec

Regia Cătălina Buzoianu, 1994

Tragi-comedie

Vișniec scrie din Paris, la câțiva ani după prăbușire. Cătălina Buzoianu pune în scenă la București. 1994 — lumea veche s-a dus, cea nouă nu s-a așezat încă. Ce rămâne? Fragmente, voci, gesturi, întrebări. Sfârșitul lunii, sfârșitul secolului, fără un răspuns — dar cu ceva în plus față de cum am început.

„Aceste texte sunt precum cioburile unei oglinzi sparte. Cândva, nu știm când, oglinda era întreagă și reflecta perfect cerul, lumea și sufletul omenesc. lar apoi s-a produs, nu știm când, explozia oglinzii." Matei Vișniec

Regia Cătălina Buzoianu

Distribuție:

Maia Morgenstern-nebuna

Horațiu Mălăele-Bartolomeu

Mircea Diaconu-omul ladă de gunoi

Mircea Rusu-dr. Vernescu

Echipa artistică:

Decor: Nicolae Ularu; costume: Mihaela Ularu; director imagine: Mircea Grigoriu; regia de montaj: Emilia Andreescu; redactor: Michaela Macovei

Premii:

1993, Prix Theatre Vivant, oferit de Radio France International

1993, UNITER, Cel mai bun actor, Horațiu Mălăele

1993, Festivalului Național de Teatru I.L. Caragiale, Horațiu Mălăele

Responsabili: Anca Berlogea Boariu şi Constantin Lupescu

Sezon nou

Matca, literatură în direct” este un magazin cultural realizat în coproducție cu revista Matca și dedicat literaturii contemporane și intersecțiilor acesteia cu alte arte (film, teatru, muzică). Aflat la cel de-al doilea sezon, proiectul și-a propus să transpună în limbaj audiovizual rigoarea intelectuală și relevanța culturală a acestui brand cultural deja consacrat în peisajul media românesc. Primul sezon a demonstrat că este un produs de calitate prin nivelul ridicat al discuțiilor, prestația moderatorilor, notorietatea invitaților, indiferent dacă au fost din domeniul literaturii sau altele (cum ar fi Cristian Fulaș, Ana Maria Sandu, Horia Ghibuțiu, Radu Vancu, Ofelia Popii, Ana Ularu etc) sau diversitatea prestațiilor live (The Mono Jacks, poetul Cosmin Perța, Deliric Holy Molly, Orkid, Ioana Milculescu, Corina Sîrghi Taraful etc). Moderatorii sezonului al doilea vor fi Liv Tane, Dragoș C. Costache și Vlad Marina, alături de care vom descoperi și alți membri ai echipei editoriale Matca

Producător : Bogdana Pascal

Documentar Palatele din golful Kotor

(Palaces of Boka Kotorska, Muntenegru, 2023)

Regia:

Golful Kotor adăposteşte un număr semnificativ de palate şi de construcţii reprezentative cu mare valoare cultural-istorică, artistică şi arhitecturală, acestea reprezentând o parte esenţială din patrimoniul cultural muntenegrean. Aceste clădiri elegante-construite spre sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul celui de-al XIX-lea, inspirate din arhitectura veneţiană-reprezintă cea mai bună dovadă a nivelului de dezvoltare social, economic şi cultural, reflectând stilul de viaţă al unei întregi comunităţi.

Arhitecţi, istorici de artă, etnologi, restauratori, locuitori şi proprietari povestesc despre metodele de construcţie, materialele folosite, împărţirea şi destinaţia încăperilor.

Episodul 2: Palatul Grgurina

Redactor: Lăcrămioara Stan

Un film de Lucia Hossu Longin

Producător: Alexandru Munteanu

Blănari 14.Rock, Politică Și Schițe

În anii '60, Institutul de Arhitectură din București deținea mai multe spații în vecinătatea actualului sediu, din strada Academiei, destinate atelierelor de proiectare. În anul 1967, Mac Popescu, student arhitect și viitor rector al universității în anii '90, călătorește în Polonia și este fascinat de cluburile studenților care apăruseră pe fondul mișcărilor studențești internaționale din acea perioadă. În contextul destinderii politice de la București, în care Ceaușescu anunță independența politică față de Uniunea Sovietică, Mac Popescu propune înființarea unui club studențesc, care se va deschide oficial în anul 1969, cunoscut sub denumirea de Club A.

Amenajările au durat un an şi jumătate, tinerii arhitecți au pus umărul la treabă, mobilierul fiind confecţionat din lemn de stejar la un atelier de butoaie de varză. Clubul arhitecților-ClubA-va face istorie timp de jumătate de secol. Inițial, a funcționat cu circuit închis, doar membrii, studenți arhitecți, aveau acces, iar evenimentele se desfășurau după un program stabilit pe ore, pe întreaga durată a zilei. Se organizau ateliere, dezbateri, spectacole de teatru, concerte de muzică, sloganul fiind “Studenți, a sosit vremea să scăpăm de inerția care nu ne caracterizează!”.

În episodul de astăzi, vom descoperi și alte fațete ale clubului, legate de istoria sediului din strada Blănari nr. 14 și de poveștile arhitecților din diverse generații: Mădălin Ghigeanu, arhitect senior, Cristia Chira, lector dr. arh. UAUIM, Alexandru Călin, conf. dr. arh. UAUIM. Doru Ionescu, jurnalist muzical, autor a două volume despre istoria clubului, ne povestește despre istoria trupelor care s-au afirmat acolo de-a lungul anilor, iar de la Teo Iancu, de profesie medic, vom afla cum, locatar fiind la etajul 1 al imobilului, a devenit DJ al clubului.

În compania arhitectului Mădălin Ghigeanu, ne-am întors în trecut pentru cea mai puternică și frumoasă poveste despre rezistență prin cultură, despre istoria clădirii proiectate de arh. Gheorghe Simotta în strada Blănari, la nr. 14, pe locul vechiului han al lui Zamfir, demolat în 1935 pentru a face loc străzii de astăzi.

Realizatoare: Raluca Bibiri, Lucia Zamfir.

Prezintă: Nadine Vlădescu

Producător: Miruna Moraru

Prezintă: Nadine Vlădescu

Producător: Miruna Moraru

Premieră

Concert

„The Living Legend”-Ovidiu Lipan Țăndărică și Big Band-ul Radio România

Sâmbătă 30 mai 2026 nu ratați un concert „incendiar”: „The Living Legend -prezentat de Big Band-ul Radio România (dirijat de Simona Strungaru) și dedicat invitatului special al serii: Ovidiu Lipan Țăndărică.

Considerat cel mai bun baterist român al tuturor timpurilor, dar și apreciat compozitor, artist de referință al rockului autohton, cunoscut pentru activitatea sa în formațiile emblematice Roșu și Negru și Phoenix, Ovidiu Lipan Țăndărică a colaborat, de-a lungul unei cariere impresionante, cu artiști de prestigiu, de la Fanfara 10 Prăjini și Gheorghe Zamfir la Grigore Leșe, susținând spectacole în Europa, America de Nord și America Latină. Distins cu Premiul de Excelență al Ministerului Culturii și cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, artistul a purtat numele României pe scenele lumii.

Numele său de scenă, devenit emblematic, provine dintr-o poreclă primită în copilărie, inspirată de înfățișarea sa fragilă și de energia aproape mecanică a mișcărilor la tobe — o imagine pe care artistul a evocat-o cu umor în aparițiile sale publice. Format într-o familie de muzicieni și atras de percuție încă din copilărie, a studiat la Liceul „Costache Negruzzi” din Iași-ul natal și la Școala de Muzică, remarcându-se de timpuriu ca un talent excepțional. În adolescență era deja considerat un „copil teribil” al tobelor, câștigând premii pentru cel mai bun baterist și impunându-se ca o prezență scenică electrizantă. Debutul său în muzică s-a produs la vârsta de 9 ani, când făcea parte din grupul Crystal, iar apoi a urmat colaborarea cu Dragons. La 14 ani a fost remarcat ca un instrumentist de excepție, în 1970 a început să colaboreze cu nume de marcă precum Richard Oshanitski, Werthaimer, Marius Țeicu, Radu Golgish și cu ansamblurile muzicale Radio România.

Alăturarea sa trupei Phoenix în anii ’70 a marcat o etapă definitorie pentru rockul românesc, contribuind la realizarea unor albume de referință precum Cantafabule. Stabilit ulterior în Germania, a colaborat cu numeroși artiști și a luat parte la diverse proiecte internaționale, evoluând pe marile scene europene și dezvoltând un stil muzical complex, la intersecția rockului, jazzului și influențelor etno. Revenit în România după 1990, și-a continuat cariera prin proiecte inovatoare precum Visul Toboșarului și Lipan Connection, îmbinând tradiția românească cu expresii muzicale contemporane.

Producător: Nicola Cozma

Sezon nou

Fernando Drăgănici, multiinstrumentist electric cu cotă internațională, din umbra studiourilor și a scenelor în lumina TVR Cultural

Emil Viciu și rockul la puterea cuvântului, între Sarmalele Reci și Castor 604

Producător Doru Ionescu

(Népal, les mandalas de sable, Franţa-Germania, 2024)

Regia: Andrea Oster

În Nepal, la poalele munţilor Himalaya, în mânăstirea Thrangu Tara din apropierea capitalei Katmandu, călugăriţele se îndeletnicesc cu realizarea de mandale din nisip, simbol al naturii tranzitorii a existenţei pe pământ, pe care ulterior le distrug-într-un ritual sacru-ce reflectă unul dintre principiile fondatoare ale budismului: orice lucru e trecător.

Redactor: Delia Clonaru

Prezintă: Nadine Vlădescu

Producător: Miruna Moraru

Prezintă: Nadine Vlădescu

Producător: Miruna Moraru

Călător în Orient

Realizator: Sandrino Gavriloaia

Realizatoare: Raluca Bibiri, Lucia Zamfir.

Producător Doru Ionescu

Concert

„The Living Legend”-Ovidiu Lipan Țăndărică și Big Band-ul Radio România

Producător: Nicola Cozma