| |
|
|
|
|
07 : 00 |
„LA BELLA FIGURA-SCURTE ESEURI DESPRE CORPURI FEMININE”
Un film de Gheorghe Preda
Documentar
În documentarul de televiziune„LA BELLA FIGURA-SCURTE ESEURI DESPRE CORPURI FEMININE”, regizorul Gheorghe Preda abordează subiectul şi imaginea corpului feminin, filmat ca o operă de artă. 7 femei utilizează până la obsesie, obosesc, deformează, sau poate rănesc acest instrument prețios, fragil și esential. Ele se folosesc de el ca de un mijloc de comunicare, de expresie artistică sau de luptă în folosul comunității: corpul zburător, dansant sau luptător, corpul contorsionat ori minion, corpul ideogramă sau corpul călător. Între eroinele documentarului se numără Andrea Gavriliu, unul dintre cei mai titraţi coregrafi români, plutonier antitero la Inspectoratul de Jandarmi Ilfov, Valentina Velican, sau Miruna Vătămanu studentă la actorie la UNATC, care deşi suferă de nanism hipofizar și măsoară doar 1 metru şi 5 cm, prin talentul sau a convins comisia de admitere la secţia de actorie pentru a fi admisă la cursurile acestei secții. La rândul său, Roxana Grămadă, pasionată de artele marţiale şi deţinatoarea unei centuri negre 4 dani la aikido, vorbeşte despre rigoarea disciplinei corpului. Jurnalista Mihaela Noroc este, la rândul său subiect al documentarului: a fotografiat mii de femei fascinante şi a devenit faimoasă în toată lumea. Atlasul Frumuseţii, semnat de ea, tipărit deja în 5 țări a redefinit standardele estetice. Andreea Tucaliuc este din Botoşani şi la doar 18 ani este o maestră a contorsionismului. Prezentă în emisiunile de divertisment de la posturile private de televiziune e deja o imagine emblematică a acestei discipline. Pilot în lotul național de acrobație aeriană, Andreea Bănesaru are 22 de ani şi 850 de ore de zbor. Este prima femeie pilot care va reprezenta România la Campionatul european de acrobație aeriană. Asupra acestor personaje emblematice şi-a concentrat obiectivul directorul de imagine Claudiu Petringenaru, care împreuna cu scenografa Bristena Duman şi editorul Ioana Cristea au susţinut creativ şi artistic, demersul regizorului Gheorghe Preda.
Realizator Gheorghe Preda
Coordonator Casa de Productie Mihai Predescu
Director de imagine Claudiu Petringenaru
Maeştri sunet Pavel Mădălin Şerban; Sergiu Istrate
Asistent cameră Valentin Ciolan
Conducător auto Norel Stiuj
Montaj Ioana Cristea
Colorizare Paul Dăguşin
PPS Mihnea Ciulei
Ilustraţie muzicală Mihaela Constantinescu
Scenograf Bristena Duman
Organizator de productie Elena Martonos
Producător DIANA DUMITRU
Un film de GHEORGHE PREDA
Un film de Gheorghe Preda
Documentar
În documentarul de televiziune „LA BELLA FIGURA-SCURTE ESEURI DESPRE CORPURI FEMININE” , regizorul Gheorghe Preda abordează subiectul şi imaginea corpului feminin, filmat ca o operă de artă. 7 femei utilizează până la obsesie, obosesc, deformează, sau poate rănesc acest instrument prețios, fragil și esential. Ele se folosesc de el ca de un mijloc de comunicare, de expresie artistică sau de luptă în folosul comunității: corpul zburător, dansant sau luptător, corpul contorsionat ori minion, corpul ideogramă sau corpul călător. Între eroinele documentarului se numără Andrea Gavriliu, unul dintre cei mai titraţi coregrafi români, plutonier antitero la Inspectoratul de Jandarmi Ilfov, Valentina Velican, sau Miruna Vătămanu studentă la actorie la UNATC, care deşi suferă de nanism hipofizar și măsoară doar 1 metru şi 5 cm, prin talentul sau a convins comisia de admitere la secţia de actorie pentru a fi admisă la cursurile acestei secții. La rândul său, Roxana Grămadă, pasionată de artele marţiale şi deţinatoarea unei centuri negre 4 dani la aikido, vorbeşte despre rigoarea disciplinei corpului. Jurnalista Mihaela Noroc este, la rândul său subiect al documentarului: a fotografiat mii de femei fascinante şi a devenit faimoasă în toată lumea. Atlasul Frumuseţii, semnat de ea, tipărit deja în 5 țări a redefinit standardele estetice. Andreea Tucaliuc este din Botoşani şi la doar 18 ani este o maestră a contorsionismului. Prezentă în emisiunile de divertisment de la posturile private de televiziune e deja o imagine emblematică a acestei discipline. Pilot în lotul național de acrobație aeriană, Andreea Bănesaru are 22 de ani şi 850 de ore de zbor. Este prima femeie pilot care va reprezenta România la Campionatul european de acrobație aeriană. Asupra acestor personaje emblematice şi-a concentrat obiectivul directorul de imagine Claudiu Petringenaru, care împreuna cu scenografa Bristena Duman şi editorul Ioana Cristea au susţinut creativ şi artistic, demersul regizorului Gheorghe Preda.
Realizator Gheorghe Preda
Coordonator Casa de Productie Mihai Predescu
Director de imagine Claudiu Petringenaru
Maeştri sunet Pavel Mădălin Şerban; Sergiu Istrate
Asistent cameră Valentin Ciolan
Conducător auto Norel Stiuj
Montaj Ioana Cristea
Colorizare Paul Dăguşin
PPS Mihnea Ciulei
Ilustraţie muzicală Mihaela Constantinescu
Scenograf Bristena Duman
Organizator de productie Elena Martonos
Producător DIANA DUMITRU
Un film de GHEORGHE PREDA
|
|
|
|
07 : 30 |
|
|
|
08 : 00 |
|
|
|
08 : 30 |
Vorbeste corect!
Best of
Producători şi realizatori : Cristina Dănilă şi Radu Dănilă
Best of
Producători şi realizatori : Cristina Dănilă şi Radu Dănilă
|
|
|
|
09 : 00 |
Eveniment estival
Dor de Transilvania (II)
Producător Aura Iosif
Coordonator proiect Mihaela Crăciun
Dor de Transilvania (II)
Producător Aura Iosif
Coordonator proiect Mihaela Crăciun
|
|
|
|
09 : 30 |
|
|
|
10 : 00 |
Info Plus
Ştiri
Prezintă Dorina Florea
Producatori: Eva Matei, Antonela Ghemu , Mirela Baltă
Transmisiune directă
Ştiri
Prezintă Dorina Florea
Producatori: Eva Matei, Antonela Ghemu , Mirela Baltă
Transmisiune directă
|
|
|
|
10 : 30 |
|
|
|
11 : 00 |
Vedeta familiei
Prezinta Florina Constantinescu
Talent-show în care protagonişti sunt copiii
Vedeta Familiei este un show concurs de divertisment care celebrează talentul vocal al noii generații, ajuns acum la cel de-al 8-lea sezon. Emisiunea oferă copiilor șansa de a străluci pe o scenă profesionistă, susținuți de cei mai importanți oameni din viața lor, propria familie, totul sub privirile avizate ale celor mai buni profesioniști din domeniu, jurații emisiunii:
Crina Mardare, Elena Gheorghe, Bibi, Sanda Ladoși, Andreea Bălan,
Aurelian Temișan, Radu Ștefan Bănică
Producător Monica Mihai
Prezinta Florina Constantinescu
Talent-show în care protagonişti sunt copiii
Vedeta Familiei este un show concurs de divertisment care celebrează talentul vocal al noii generații, ajuns acum la cel de-al 8-lea sezon. Emisiunea oferă copiilor șansa de a străluci pe o scenă profesionistă, susținuți de cei mai importanți oameni din viața lor, propria familie, totul sub privirile avizate ale celor mai buni profesioniști din domeniu, jurații emisiunii:
Crina Mardare, Elena Gheorghe, Bibi, Sanda Ladoși, Andreea Bălan,
Aurelian Temișan, Radu Ștefan Bănică
Producător Monica Mihai
|
|
|
|
11 : 30 |
|
|
|
12 : 00 |
|
|
|
12 : 30 |
Guşti! Şi apoi mănânci
Cunoscutul chef Alex Petricean alias D’Artagnan desemnat Chef al Anului 2018 de catre prestigiosul ghid Gault Millau şi chef-ul anului 2020 de către Romanian Hospitality Institute lansează către toţi iubitorii gastronomiei româneşti o nouă provocare!
Guşti! Şi apoi mănânci cu chef D’Artagnan ne propune, pe lângă reţete inedite şi rubrici de interviu alături de figuri marcante ale peisajului culinar românesc şi un challenge surpriză!
Cunoscutul chef Alex Petricean alias D’Artagnan desemnat Chef al Anului 2018 de catre prestigiosul ghid Gault Millau şi chef-ul anului 2020 de către Romanian Hospitality Institute lansează către toţi iubitorii gastronomiei româneşti o nouă provocare!
Guşti! Şi apoi mănânci cu chef D’Artagnan ne propune, pe lângă reţete inedite şi rubrici de interviu alături de figuri marcante ale peisajului culinar românesc şi un challenge surpriză!
|
|
|
|
13 : 00 |
Ora regelui
Prezintă Bogdan Șerban-Iancu
Unele dintre ceasurile Regelui Carol I și ale Regelui Mihai, precum și alte piese valoroase din patrimoniul muzeal, împreună cu obiecte de colecție și cu simboluri ale statului elvețian au compus o inedită expoziție aniversară. Dedicată celor 115 ani de relații diplomatice dintre România și Confederația Elvețiană, expoziția “Valori care rezistă timpului” a fost prezentată în Sala de Marmură a Băncii Naționale a României.
Majestatea Sa Margareta şi Principele Radu au fost oaspeţii Radio România, instituție al cărei act de naștere a fost semnat de Regele Ferdinand, cu o sută de ani în urmă, și care a păstrat o remarcabilă legătură cu Familia Regală. Radiodifuziunea publică organizează anual două evenimente aflate sub auspicii regale, Concertul de 10 Mai și Festivalul Internațional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova.
Generozitatea, responsabilitatea, puterea exemplului şi loialitatea sunt câteva dintre valorile promovate de Fundaţia Regală Margareta a României. Cele 8 proiecte de succes derulate îi aduc împreună, pentru o seară, la Palatul Elisabeta, pe beneficiari, susținători și voluntari. Dincolo de realizările cuantificate în cifre, timp de 35 de ani, rămân poveștile de viață ale celor cărora fundația și partenerii săi au reușit să le schimbe destinul.
Editor de imagine Nicolaie Cernat
Realizatori: Diana Ilica, Bogdan Șerban-Iancu
Producător Lidia Voicu
Prezintă Bogdan Șerban-Iancu
Unele dintre ceasurile Regelui Carol I și ale Regelui Mihai, precum și alte piese valoroase din patrimoniul muzeal, împreună cu obiecte de colecție și cu simboluri ale statului elvețian au compus o inedită expoziție aniversară. Dedicată celor 115 ani de relații diplomatice dintre România și Confederația Elvețiană, expoziția “Valori care rezistă timpului” a fost prezentată în Sala de Marmură a Băncii Naționale a României.
Majestatea Sa Margareta şi Principele Radu au fost oaspeţii Radio România, instituție al cărei act de naștere a fost semnat de Regele Ferdinand, cu o sută de ani în urmă, și care a păstrat o remarcabilă legătură cu Familia Regală. Radiodifuziunea publică organizează anual două evenimente aflate sub auspicii regale, Concertul de 10 Mai și Festivalul Internațional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova.
Generozitatea, responsabilitatea, puterea exemplului şi loialitatea sunt câteva dintre valorile promovate de Fundaţia Regală Margareta a României. Cele 8 proiecte de succes derulate îi aduc împreună, pentru o seară, la Palatul Elisabeta, pe beneficiari, susținători și voluntari. Dincolo de realizările cuantificate în cifre, timp de 35 de ani, rămân poveștile de viață ale celor cărora fundația și partenerii săi au reușit să le schimbe destinul.
Editor de imagine Nicolaie Cernat
Realizatori: Diana Ilica, Bogdan Șerban-Iancu
Producător Lidia Voicu
|
|
|
|
13 : 30 |
|
|
|
14 : 00 |
Telejurnal
Ştiri Meteo Sport
Prezintă: Andra Soceanu/Loredana Iordache
Producători: Anamaria Panait, Diana Anghel, Dorin Muntean
Transmisiune directă
ACEST PROGRAM SE ADRESEAZĂ ŞI PERSOANELOR CU DEFICIENŢE DE AUZ
Ştiri Meteo Sport
Prezintă: Andra Soceanu/Loredana Iordache
Producători: Anamaria Panait, Diana Anghel, Dorin Muntean
Transmisiune directă
ACEST PROGRAM SE ADRESEAZĂ ŞI PERSOANELOR CU DEFICIENŢE DE AUZ
|
|
|
|
14 : 30 |
|
|
|
15 : 00 |
Concert aniversar Alexandra Chira
(I)
Prezentator si producător Iuliana Tudor
Jurnalist Anamaria Voicu
(I)
Prezentator si producător Iuliana Tudor
Jurnalist Anamaria Voicu
|
|
|
|
15 : 30 |
|
|
|
16 : 00 |
|
|
|
16 : 30 |
TVR 70
Adevăruri despre trecut Iubirea pe uliță"
În vremuri in care glosam egoist și obositor despre iubire, supuși de cele mai multe ori spectrului ratarii, un episod in care vorbim cu sinceritate și duioșie despre dragoste, in lumea satului de odinioara!
Rapuși de maladia sinceritații in toate, de un realism aproape contondent, dar vorbind cu nespusa sfiala despre procreere și tandrețe, oamenii veritabili din satul romanesc și-au marturisit povestea de dragoste.
Am intrebat cu brutalitate despre viața de cuplu, despre naștere și procreere. Ni s-a raspuns uneori monosilabic, alteori firesc, dar intotdeauna ca despre niște taine cu care ar trebui sa incetam a mai fi flecari. Nici amintirea pumnului sau a palmei primite de la barbat n-au starnit marturisiri in lacrimi, ci mai degraba rasete infundate și impaciuitoare, ochii batranelor pastrand ceea ce ințeleg ele și acum prin trufia de „femeie maritata”.
In satul romanesc autentic, unde in continuare femeii i se spune „femeie” și barbatului, „om”, fericirea tinereții și a traiului intr-o singura camera cu 10 copii, nu are cum sa se esompeze vreodata. E firescul unei vieți traite mai bine de 60 de ani langa același barbat, langa aceeași femeie! E un destin asumat ca atare urmand poate cea mai veridica dintre sintagme: „viața este de fapt ATAT de simpla!”
Producator Raluca Rogojina
Adevăruri despre trecut Iubirea pe uliță"
În vremuri in care glosam egoist și obositor despre iubire, supuși de cele mai multe ori spectrului ratarii, un episod in care vorbim cu sinceritate și duioșie despre dragoste, in lumea satului de odinioara!
Rapuși de maladia sinceritații in toate, de un realism aproape contondent, dar vorbind cu nespusa sfiala despre procreere și tandrețe, oamenii veritabili din satul romanesc și-au marturisit povestea de dragoste.
Am intrebat cu brutalitate despre viața de cuplu, despre naștere și procreere. Ni s-a raspuns uneori monosilabic, alteori firesc, dar intotdeauna ca despre niște taine cu care ar trebui sa incetam a mai fi flecari. Nici amintirea pumnului sau a palmei primite de la barbat n-au starnit marturisiri in lacrimi, ci mai degraba rasete infundate și impaciuitoare, ochii batranelor pastrand ceea ce ințeleg ele și acum prin trufia de „femeie maritata”.
In satul romanesc autentic, unde in continuare femeii i se spune „femeie” și barbatului, „om”, fericirea tinereții și a traiului intr-o singura camera cu 10 copii, nu are cum sa se esompeze vreodata. E firescul unei vieți traite mai bine de 60 de ani langa același barbat, langa aceeași femeie! E un destin asumat ca atare urmand poate cea mai veridica dintre sintagme: „viața este de fapt ATAT de simpla!”
Producator Raluca Rogojina
Zi de zi cu părintele Constantin Necula
Producător Victor Dochia
|
|
|
|
17 : 00 |
Miturile comunismului
„Cum a fost făurit omul nou” (despre învățământ)
50 de ani s-au forțat comuniștii prin toate formele de educație și învățământ să recreeze ființa umană. Au început prin copierea sistemului sovietic și implementarea lui în toate instituțiile de invățământ din România. Religia a fost scoasă din școli, la fel profesorii care au deținut funcții în partidele istorice.
La admiterea în învățământul superior aveau prioritate doar cei cu ,,origine sănătoasă”. Au continuat cu impunerea Organizației Pionierilor, a Șoimilor Patriei, a muncii voluntare și a practicii agricole. Principiile generale ale învățământului de atunci erau: educația prin colectiv și pentru colectiv si educația prin muncă și pentru muncp. Omul nou a fost “frăgezit” cu Daciada, Cântarea României și învățământul politico-ideologic. A fost generația celor crescuți cu cheia de gat, la cozi, în cultul pentru muncă și patrie, în stil cazon. Ce-a ieșit? “Nouă nu ne-a rămas nimic sfânt, noi nu credem în nimic, ne-am familiarizat cu dezastrul. Ne-a făcut să fim adaptabili, tranzacționari, maleabili, flexibili, foarte mulți dintre noi, dezosați etic. La noi a fost o ciorbă, a fost așa... un sos continuu și un ghiveci moral-imoral-amoral care practic ne face astăzi să nu mai putem disocia binele de rău, susul de jos. Totul este o plastilină! Pănă și mentalul nostru este atat de plastilinizat... Noua ni se pot induce toate teoriile din lume!” (Dan C. Mihăilescu)
Discuția din platou se va axa pe ce a creat din noi învățământul și educația specifice epocii comuniste și ce se întâmplă la momentul de față cu generațiile crescute în cutumele epocii actuale.
Invitați: Radu Paraschivescu, scriitor; Mădălin Hodor, istoric;
Producători: Raluca Rogojină , Roxana Tarhon
Reportaje realizate de: Raluca Rogojină, Roxana Tarhon, Irina Luca, Gheorghe Preda, Raluca Tudor
Editor coordonar emisie Luminița Iordănescu
„ Cum a fost făurit omul nou” (despre învățământ)
50 de ani s-au forțat comuniștii prin toate formele de educație și învățământ să recreeze ființa umană. Au început prin copierea sistemului sovietic și implementarea lui în toate instituțiile de invățământ din România. Religia a fost scoasă din școli, la fel profesorii care au deținut funcții în partidele istorice.
La admiterea în învățământul superior aveau prioritate doar cei cu ,,origine sănătoasă”. Au continuat cu impunerea Organizației Pionierilor, a Șoimilor Patriei, a muncii voluntare și a practicii agricole. Principiile generale ale învățământului de atunci erau: educația prin colectiv și pentru colectiv si educația prin muncă și pentru muncp. Omul nou a fost “frăgezit” cu Daciada, Cântarea României și învățământul politico-ideologic. A fost generația celor crescuți cu cheia de gat, la cozi, în cultul pentru muncă și patrie, în stil cazon. Ce-a ieșit? “Nouă nu ne-a rămas nimic sfânt, noi nu credem în nimic, ne-am familiarizat cu dezastrul. Ne-a făcut să fim adaptabili, tranzacționari, maleabili, flexibili, foarte mulți dintre noi, dezosați etic. La noi a fost o ciorbă, a fost așa... un sos continuu și un ghiveci moral-imoral-amoral care practic ne face astăzi să nu mai putem disocia binele de rău, susul de jos. Totul este o plastilină! Pănă și mentalul nostru este atat de plastilinizat... Noua ni se pot induce toate teoriile din lume!” (Dan C. Mihăilescu)
Discuția din platou se va axa pe ce a creat din noi învățământul și educația specifice epocii comuniste și ce se întâmplă la momentul de față cu generațiile crescute în cutumele epocii actuale.
Invitați: Radu Paraschivescu, scriitor; Mădălin Hodor, istoric;
Producători: Raluca Rogojină , Roxana Tarhon
Reportaje realizate de: Raluca Rogojină, Roxana Tarhon, Irina Luca, Gheorghe Preda, Raluca Tudor
Editor coordonar emisie Luminița Iordănescu
|
|
|
|
17 : 30 |
|
|
|
18 : 00 |
Teleenciclopedia
AUGUSTE RODIN (ep.2)
În 1877, Auguste Rodin prezintă, la Salonul din Paris, Epoca de bronz-un nud în mărime naturală. Realismul apropiat de perfecțiune îi aduce acuzații de impostură, fiind bănuit că a folosit mulajul după un cadavru. Autorul se luptă trei ani să își reabiliteze opera și onoarea. În cele din urmă, este exonerat grație fotografiilor cu soldatul belgian care-i servise drept model. Lucrarea, considerată acum drept „frumoasă”, îi deschide calea spre consacrare și prima comandă oficială. Capodopera Poarta Infernului îl transformă pe Rodin în sculptorul francez prin excelență, care conduce această artă către modernitate.
ISTORIA CAPITALISMULUI AMERICAN. BOGAŢII TREBUIE SĂ PLĂTEASCĂ (ep. 6)
Multimilionarul Andrew Mellon, „regele” aluminiului din Pittsburgh, consideră că soluția statului pentru a combate evaziunea fiscală este... reducerea impozitelor ! Numit în 1921 Secretar al Trezoreriei Statelor Unite ale Americii, el are în subordine tocmai Serviciul de Venituri Interne-Internal Revenue Service, pe scurt IRS. Timp de zece ani, Mellon reduce masiv taxele bogaților și ale corporațiilor, aplicând „impozitarea științifică”-precursoarea mai cunoscutei „teorii trickle-down”-potrivit căreia prosperitatea celor înavuțiți are, la un moment dat, efecte benefice asupra întregii societăți.
HENRY FORD. INVENTATORUL SECOLULUI AMERICAN (ep.6)
Trei ani după succesul Modelului A, compania Ford este depășită de rivalele General Motors și Chrysler. Obsedat să producă tot mai mult şi din ce în ce mai repede, Henry Ford transformă The Rouge în iad. 100.000 de angajați luptă să țină pasul cu ritmul liniilor de asamblare. Mulţi dintre ei încep să sufere de tremor și insomnii-o nouă afecțiune nervoasă, supranumită forditis. Exigentul Ford interzice fluieratul, fumatul și conversațiile, aşa că muncitorii încep să comunice între ei prin şoapte, dar fără să-şi mişte buzele ori să se privească. Afro-americanii din turnătorie lucrează în condiţii şi mai grele. Deşi, de ani de zile, numai Henry Ford a angajat bărbaţi de culoare-promovând imaginea unei corporații generoase și altruiste-segregarea există.
VIEŢUITOARE BIZARE (ep.5)
În apele subterane din Peștera Planina, aflată în sud-vestul Sloveniei, trăiește o ființă unică: proteul sau salamandra de peșteră. O legendă locală povestește că proteul ar fi urmașul unui dragon teribil, care se adăpostea în aceste caverne inundate. Greu de crezut aşa ceva când privim acest amfibian, lipsit de culoare și ochi, lung de cel mult 30 de centimetri și cu branhii externe. Proteus anguinus sălășluiește în grotele Alpilor Dinarici, de pe coasta adriatică a Mării Mediterane, unde văile înguste și greu accesibile au izolat regiunea multă vreme.
Producător Oana Haşegan
(AP)
AUGUSTE RODIN (ep.2)
În 1877, Auguste Rodin prezintă, la Salonul din Paris, Epoca de bronz-un nud în mărime naturală. Realismul apropiat de perfecțiune îi aduce acuzații de impostură, fiind bănuit că a folosit mulajul după un cadavru. Autorul se luptă trei ani să își reabiliteze opera și onoarea. În cele din urmă, este exonerat grație fotografiilor cu soldatul belgian care-i servise drept model. Lucrarea, considerată acum drept „frumoasă”, îi deschide calea spre consacrare și prima comandă oficială. Capodopera Poarta Infernului îl transformă pe Rodin în sculptorul francez prin excelență, care conduce această artă către modernitate.
ISTORIA CAPITALISMULUI AMERICAN. BOGAŢII TREBUIE SĂ PLĂTEASCĂ (ep. 6)
Multimilionarul Andrew Mellon, „regele” aluminiului din Pittsburgh, consideră că soluția statului pentru a combate evaziunea fiscală este... reducerea impozitelor ! Numit în 1921 Secretar al Trezoreriei Statelor Unite ale Americii, el are în subordine tocmai Serviciul de Venituri Interne-Internal Revenue Service, pe scurt IRS. Timp de zece ani, Mellon reduce masiv taxele bogaților și ale corporațiilor, aplicând „impozitarea științifică”-precursoarea mai cunoscutei „teorii trickle-down”-potrivit căreia prosperitatea celor înavuțiți are, la un moment dat, efecte benefice asupra întregii societăți.
HENRY FORD. INVENTATORUL SECOLULUI AMERICAN (ep.6)
Trei ani după succesul Modelului A, compania Ford este depășită de rivalele General Motors și Chrysler. Obsedat să producă tot mai mult şi din ce în ce mai repede, Henry Ford transformă The Rouge în iad. 100.000 de angajați luptă să țină pasul cu ritmul liniilor de asamblare. Mulţi dintre ei încep să sufere de tremor și insomnii-o nouă afecțiune nervoasă, supranumită forditis. Exigentul Ford interzice fluieratul, fumatul și conversațiile, aşa că muncitorii încep să comunice între ei prin şoapte, dar fără să-şi mişte buzele ori să se privească. Afro-americanii din turnătorie lucrează în condiţii şi mai grele. Deşi, de ani de zile, numai Henry Ford a angajat bărbaţi de culoare-promovând imaginea unei corporații generoase și altruiste-segregarea există.
VIEŢUITOARE BIZARE (ep.5)
În apele subterane din Peștera Planina, aflată în sud-vestul Sloveniei, trăiește o ființă unică: proteul sau salamandra de peșteră. O legendă locală povestește că proteul ar fi urmașul unui dragon teribil, care se adăpostea în aceste caverne inundate. Greu de crezut aşa ceva când privim acest amfibian, lipsit de culoare și ochi, lung de cel mult 30 de centimetri și cu branhii externe. Proteus anguinus sălășluiește în grotele Alpilor Dinarici, de pe coasta adriatică a Mării Mediterane, unde văile înguste și greu accesibile au izolat regiunea multă vreme.
Producător Oana Haşegan
|
|
|
|
18 : 30 |
|
|
|
19 : 00 |
Telejurnal
Ştiri Sport Meteo. Prezintă Alina Stancu
Producător Diana Anghel / Dorin Munteanu
Transmisiune directă
Ştiri Sport Meteo. Prezintă Alina Stancu
Producător Diana Anghel / Dorin Munteanu
Transmisiune directă
|
|
|
|
19 : 30 |
|
|
|
20 : 00 |
Festivalul Naţional de Muzică Uşoară Mamaia, 2026
Prezintă: Anca Ţurcaşiu, Vlad Miriţă
Producător Elena Ştirbescu
Transmisiune directă
Pauza I: 20.36-20.46
Pauza II: 21.31-21.41
Pauza III: 23.21-23.31
TBD recuperare pub ora 22.00
Prezintă: Anca Ţurcaşiu, Vlad Miriţă
Producător Elena Ştirbescu
Transmisiune directă
Pauza I: 20.36-20.46
Pauza II: 21.31-21.41
Pauza III: 23.21-23.31
TBD recuperare pub ora 22.00
|
|
|
|
20 : 30 |
|
|
|
21 : 00 |
|
|
|
21 : 30 |
|
|
|
22 : 00 |
|
|
|
22 : 30 |
|
|
|
23 : 00 |
|
|
|
23 : 30 |
|
|
|
00 : 00 |
|
|
|
00 : 30 |
TVR 70
Adevăruri despre trecut
Producator Raluca Rogojina
(Reluare)
Adevăruri despre trecut
Producator Raluca Rogojina
(Reluare)
|
|
|
|
01 : 00 |
„LA BELLA FIGURA-SCURTE ESEURI DESPRE CORPURI FEMININE”
Documentar
Producător DIANA DUMITRU
Un film de GHEORGHE PREDA
(Reluare)
Documentar
Producător DIANA DUMITRU
Un film de GHEORGHE PREDA
(Reluare)
|
|
|
|
01 : 30 |
|
|
|
02 : 00 |
|
|
|
02 : 30 |
M.A.I. aproape de tine
(Reluare)
|
|
|
|
03 : 00 |
Vorbeste corect!
Best of
Producători şi realizatori : Cristina Dănilă şi Radu Dănilă
Best of
Producători şi realizatori : Cristina Dănilă şi Radu Dănilă
Telejurnal
Ştiri Sport Meteo. Prezintă Alina Stancu
Producător Diana Anghel / Dorin Munteanu
(Reluare)
Ştiri Sport Meteo. Prezintă Alina Stancu
Producător Diana Anghel / Dorin Munteanu
(Reluare)
|
|
|
|
03 : 30 |
|
|
|
04 : 00 |
Concert aniversar Alexandra Chira
(I)
Prezentator si producător Iuliana Tudor
Jurnalist Anamaria Voicu
(Reluare)
(I)
Prezentator si producător Iuliana Tudor
Jurnalist Anamaria Voicu
(Reluare)
|
|
|
|
04 : 30 |
|
|
|
05 : 00 |
|
|
|
05 : 30 |
Viaţa satului
Producători: Ioana Mureşan, Viorel Popescu
(Reluare)
Producători: Ioana Mureşan, Viorel Popescu
(Reluare)
|
|
|
|
06 : 00 |
|
|
|
|
06 : 30 |
|
|