| |
|
|
|
|
07 : 00 |
Universul credinţei
Prezintă Andrei-Victor Dochia
Producător Andrei-Victor Dochia
Sezon nou
Prezintă Andrei-Victor Dochia
Producător Andrei-Victor Dochia
Sezon nou
|
|
|
|
07 : 30 |
|
|
|
08 : 00 |
Bucuria credinţei
Prezintă părintele Constantin Necula şi Andrei-Victor Dochia
SCOALA NATIONALA DE POLITIE “VASILE LASCAR”, CAMPINA
Realizatorii emisiunii Universul credintei si-au propus sa ofere telespectatorilor o editie speciala, o editie filmata chiar in locul in care sunt formati oamenii in uniforma ce se pun in slujba Tarii si a Crucii.
Campina, orasul de pe malul stang al raului Prahova, se mandreste cu Scoala de Agenti de Politie “Vasile Lascar”. Asezamantul educational a fost infiintat in urma cu aproape 60 de ani, la 1 februarie 1968, sub denumirea de “Scoala Militara de Perfectionare a Subofiterilor de Militie, Campina”. Dupa 25 de ani, a primit numele de Scoala Militara de Subofiteri de Politie “Vasile Lascar” Campina. Titulatura actuala a dobandit-o in 2005.
Vasile Lascar a fost avocatul si deputatul de a carui activitate este lagata prima lege organica a politiei. Aceasta a fost realizata pe principii moderne, care aveau la baza realitatile si nevoile specifice societatii romanesti.
In decursul existentei sale, scoala a evoluat permanent. Au fost construite sali moderne de clasa, de documentare, laboratoare, spatii de cazare, blocuri alimentare, au fost amenajate terenuri de sport, sali de gimnastica si recuperare, chiar si o capela. In aceasta din urma au fost depuse particele din moastele Sf. Dimitrie Izvoratorul de Mir, pentru a-i veghea si indruma pe elevi, viitorii agenti de politie.
Numarul cursantilor a crescut de la o promotie la alta, iar din anul 2000 au fost acceptate si femei, intr-un procent tot mai mare in zilele noastre.
Este cea mai mare scoala ca intindere si capacitate dintre toate institutiile de invatamant ale M.A.I.
Producător Andrei-Victor Dochia
Sezon nou
Prezintă părintele Constantin Necula şi Andrei-Victor Dochia
SCOALA NATIONALA DE POLITIE “VASILE LASCAR”, CAMPINA
Realizatorii emisiunii Universul credintei si-au propus sa ofere telespectatorilor o editie speciala, o editie filmata chiar in locul in care sunt formati oamenii in uniforma ce se pun in slujba Tarii si a Crucii.
Campina, orasul de pe malul stang al raului Prahova, se mandreste cu Scoala de Agenti de Politie “Vasile Lascar”. Asezamantul educational a fost infiintat in urma cu aproape 60 de ani, la 1 februarie 1968, sub denumirea de “Scoala Militara de Perfectionare a Subofiterilor de Militie, Campina”. Dupa 25 de ani, a primit numele de Scoala Militara de Subofiteri de Politie “Vasile Lascar” Campina. Titulatura actuala a dobandit-o in 2005.
Vasile Lascar a fost avocatul si deputatul de a carui activitate este lagata prima lege organica a politiei. Aceasta a fost realizata pe principii moderne, care aveau la baza realitatile si nevoile specifice societatii romanesti.
In decursul existentei sale, scoala a evoluat permanent. Au fost construite sali moderne de clasa, de documentare, laboratoare, spatii de cazare, blocuri alimentare, au fost amenajate terenuri de sport, sali de gimnastica si recuperare, chiar si o capela. In aceasta din urma au fost depuse particele din moastele Sf. Dimitrie Izvoratorul de Mir, pentru a-i veghea si indruma pe elevi, viitorii agenti de politie.
Numarul cursantilor a crescut de la o promotie la alta, iar din anul 2000 au fost acceptate si femei, intr-un procent tot mai mare in zilele noastre.
Este cea mai mare scoala ca intindere si capacitate dintre toate institutiile de invatamant ale M.A.I.
Producător Andrei-Victor Dochia
Sezon nou
|
|
|
|
08 : 30 |
Pro patria
Pro Patria este emisiunea militară de televiziune care te aduce mai aproape de Armata României.
Indiferent dacă ești un pasionat al domeniului militar sau pur și simplu dorești să înțelegi mai bine rolul și importanța apărării naționale, Pro Patria te va captiva prin conținutul său informativ și impresionant vizual. Alătură-te nouă în această călătorie în universul militar al României și descoperă curajul și dăruirea celor care asigură securitatea și apărarea țării noastre.
Pro Patria este emisiunea militară de televiziune care te aduce mai aproape de Armata României.
Indiferent dacă ești un pasionat al domeniului militar sau pur și simplu dorești să înțelegi mai bine rolul și importanța apărării naționale, Pro Patria te va captiva prin conținutul său informativ și impresionant vizual. Alătură-te nouă în această călătorie în universul militar al României și descoperă curajul și dăruirea celor care asigură securitatea și apărarea țării noastre.
|
|
|
|
09 : 00 |
|
|
|
09 : 30 |
M.A.I. aproape de tine
O emisiune pentru siguranța ta şi a celor dragi! Află care sunt situațiile care te pot pune în pericol şi cum să eviți să devii o victima a infractorilor!
Tot alături de noi, vei cunoaṣte o parte din munca, viața şi pasiunile oamenilor în uniformă din Ministerul Afacerilor Interne, sau cum poți să devii unul dintre ei!
O emisiune pentru siguranța ta şi a celor dragi! Află care sunt situațiile care te pot pune în pericol şi cum să eviți să devii o victima a infractorilor!
Tot alături de noi, vei cunoaṣte o parte din munca, viața şi pasiunile oamenilor în uniformă din Ministerul Afacerilor Interne, sau cum poți să devii unul dintre ei!
|
|
|
|
10 : 00 |
Viaţa satului
Producător si moderator Gabriel Gherghescu
Sezon nou
Producător si moderator Gabriel Gherghescu
Sezon nou
|
|
|
|
10 : 30 |
|
|
|
11 : 00 |
|
|
|
11 : 30 |
|
|
|
12 : 00 |
|
|
|
12 : 30 |
|
|
|
13 : 00 |
Tezaur folcloric
Prezintă Miruna Ionescu
Tezaure în Tezaur folcloric... Iuliana Dragoş partea a IIa
Invitaţi: Grigore Leşe, Viorica Flintaşu, Gelu Voicu, soliştii, orchestra şi corpul de balet al Ansamblului Folcloric Naţional Transilvania din Baia Mare.
Producător Roxana Pletea Popuşoi
Sezon nou
Prezintă Miruna Ionescu
Tezaure în Tezaur folcloric... Iuliana Dragoş partea a IIa
Invitaţi: Grigore Leşe, Viorica Flintaşu, Gelu Voicu, soliştii, orchestra şi corpul de balet al Ansamblului Folcloric Naţional Transilvania din Baia Mare.
Producător Roxana Pletea Popuşoi
Sezon nou
|
|
|
|
13 : 30 |
|
|
|
14 : 00 |
Telejurnal
Ştiri Sport
Prezintă: Andra Soceanu/Loredana Iordache
Producători: Anamaria Panait, Diana Anghel, Dorin Muntean
Transmisiune directă
ACEST PROGRAM SE ADRESEAZĂ ŞI PERSOANELOR CU DEFICIENŢE DE AUZ
Ştiri Sport
Prezintă: Andra Soceanu/Loredana Iordache
Producători: Anamaria Panait, Diana Anghel, Dorin Muntean
Transmisiune directă
ACEST PROGRAM SE ADRESEAZĂ ŞI PERSOANELOR CU DEFICIENŢE DE AUZ
|
|
|
|
14 : 30 |
|
|
|
15 : 00 |
Starea naţiei
Emisiune de Dragoş Pătraru
(Reluare)
(AP)
Emisiune de Dragoş Pătraru
(Reluare)
|
|
|
|
15 : 30 |
|
|
|
16 : 00 |
Alo, aterizează străbunica!
Film Alo, aterizează străbunica! ( România, 1981)
Regia: Nicolae Corjos
Cu: Sebastian Papaiani, Mimi Enăceanu, Adela Mărculescu,
Tamara Buciuceanu-Botez
Comedie. Romeo şi Julieta sunt căsătoriţi, au trei copii şi locuiesc cu bunica lui Romeo, care-şi adoră nepotul. Problemele familiale nu lipsesc, aşa că în clipa în care o cunoaşte pe Miki, Romeo începe să se gândească la divorţ. Numai că aici intervine vajnica străbunică de la Satu-Mare, care descinde urgent în Capitală şi se apucă să facă ordine în viaţa strănepotului şi a soţiei acestuia.
(AP)
Film Alo, aterizează străbunica! ( România, 1981)
Regia: Nicolae Corjos
Cu: Sebastian Papaiani, Mimi Enăceanu, Adela Mărculescu,
Tamara Buciuceanu-Botez
Comedie. Romeo şi Julieta sunt căsătoriţi, au trei copii şi locuiesc cu bunica lui Romeo, care-şi adoră nepotul. Problemele familiale nu lipsesc, aşa că în clipa în care o cunoaşte pe Miki, Romeo începe să se gândească la divorţ. Numai că aici intervine vajnica străbunică de la Satu-Mare, care descinde urgent în Capitală şi se apucă să facă ordine în viaţa strănepotului şi a soţiei acestuia.
|
|
|
|
16 : 30 |
|
|
|
17 : 00 |
|
|
|
17 : 30 |
Zi de zi cu părintele Constantin Necula
Producător Victor Dochia
|
|
|
|
18 : 00 |
Exclusiv în România
Prezintă Cristian Tabără
Lipova, între ieri și azi
Duminică, de la 18.00, pe TVR 1, Cristi Tabără și Cristina Șoloc își iau revanșa față de vestul tării și continuă călătoria lor prin județul Arad. De această dată, echipa Exclusiv în România ajunge în orașul Lipova, o localitate care a cunoscut cândva o maximă înflorire. Acum este un loc care merită vizitat pentru că are povești sale interesante și locuri cu potențial turistic.
Unul dintre atuurile Lipovei, care păstrează potențialul turistic, este Cetatea Șoimoș-una dintre cele mai vechi și mai spectaculoase fortificații medievale din județul Arad. O cetate care a văzut războaie, trădări, iubiri și imperii căzând, a fost stăpânită alternativ de nobili maghiari, de nobili români, de căpitani de origine sârbă sau de turci. Cine controla Șoimoș-ul, controla intrarea spre Transilvania, culoarul Mureșului, de aceea și turcii sau austriecii s-au bătut să stăpânească această cetate. Are o istorie fascinantă și este o bijuterie arhitectonică-un monument istoric important, nu numai pentru orașul Lipova, numai pentru județul Arad, ci pentru România și patrimoniu universal, patrimoniul cultural european.
Deși veghează pe malul Mureșului de aproape 8 secole, Cetatea Șoimoș a rezistat foarte bine până în zilele noastre, așa că în această ediție, Cristina Șoloc, împreună cu echipa, o vizitează, admiră panorama spectaculoasă asupra împrejurimilor și află ce povești s-au scris între zidurile ei, de la Sorin Bulboacă, directorul complexului muzeal Arad.
Lipova azi am putea spune că nu e neapărat în cea mai bună perioadă a ei. De fapt, paradoxal, cea mai bună perioadă a Lipovei a fost una medievală, din perioada Pașalâcului Otoman de Timișoara, când Lipovei i s-a dat mare importanță, când aici a existat un înfloritor centru comercial, din care s-a păstrat un ultim vestigiu, o clădire construită în 1638, cunoscută și astăzi cu denumirea de „bazarul turcesc”. Din nefericire, clădirea în sine nu se află în cea mai bună stare, deși este un vestigiu extrem de interesant și de important. Și dincolo de prejudecățile noastre legate de felul în care turcii și românii s-ar fi războit tot timpul, iată că de fapt, pentru Lipova, perioada otomană a fost aceea de maximă înflorire. Când Lipova conta, Aradul aproape că nu exista sau cel puțin nu conta în vreun fel.
De ce atunci a fost cum a fost? De ce acum este altfel? Ce s-a întâmplat între timp? Cristi Tabără încearcă să lămurească situația, împreună cu directorul complexului Muzeal Arad, domnul Sorin Bulboacă-istoric medievalist, așa că este chiar interesant să vedem cum anume istoria reușește să inversez rolurile.
Apoi, Cristina Șoloc trece pragul Conacul Sever Bocu-un exemplu superb de arhitectură și eleganță din secolul al XIX-lea. În trecut a fost reședința unuia dintre cei mai importanți oameni ai Banatului-Ministrul Banatului, ziaristul și politicianul Sever Bocu-o personalitate cu o poveste impresionantă, care a modernizat Lipova și a luptat pentru unirea Banatului cu România. După cel de-al Doilea Război Mondial, a fost arestat de comuniști, închis în închisoarea de la Sighetu Marmației, unde a și murit câțiva ani mai târziu, bunurile lui au fost distruse, iar conacul a fost confiscat și transformat în scoală pentru copiii ofițerilor ruși din garnizoana Lipova. În prezent, conacul găzduiește Muzeul Orașului Lipova, care expune artă plastică și decorativă din țară și din străinătate. Este un loc absolut impresionant, pe care merită să îl vizitați dacă ajungeți în Vestul țării, iar până atunci vă invităm să-l descoperiți alături de noi. Muzeografa Corina Dubeștean ne ajută să înțelegem ce a făcut atât de important Sever Bocu de a rămas viu în conștiința comunității și, desigur, ne va fi ghid prin acest muzeu.
Pe de altă parte, Lipova a găzduit și Episcopia Ortodoxă, multă vreme până să apară episcopia care astăzi este la Arad. Această episcopie a avut la un moment dat și o catedrală, poate una dintre cele mai neobișnuite biserici ortodoxe din spațiul românesc, cu istorie frumoasă, impresionantă în interior, cu o serie de povești care ne leagă și de Sever Bocu, dar și de ceea ce a însemnat Lipova în perioada otomană. Biserica Ortodoxă Română din Lipova se află în partea centrală a orașului, lângă bazarul turcesc și a fost biserica de suflet a lui Sever Bocu. Este spectaculoasă-un monument istoric remarcabil, neobișnuit pentru ortodocșii din celelalte părți ale țării, unde arhitectonic vorbind, lucrurile sunt complet diferite în bisericile ortodoxe. Această biserică are o turlă neobișnuită, are un stil arhitectonic neașteptat, un interior care este cu adevărat remarcabil și o vechime de aproape 700 de ani. În biserică sunt păstrate chiar și veșminte de cult ale musulmanilor. Cum și de ce, află în această ediție Cristi, de la preotul-muzeograf Alexandru Neicu.
Nu putem pleca din județul Arad, fără să nu ne așezăm și la masă. Și dacă tot ne-am perindat prin bazinul Mureșului și am aflat că Lipova a fost cândva un centru foarte viu, plin de comercianți, comerț și diverse influențe, n-ai cum să nu mănânci ceva specific. Iar acum, specific este, de exemplu, să mergi de-a lungul Mureșului, până la trecerea în Ungaria, să te oprești, să zicem, la taverna din Pecica și să-i rogi pe cei de acolo să facă ceva care să aibă legătură cu apa, cu peștele. Așa am făcut noi și astfel am aflat că există o rețetă uimitoare, care ne-a luat prin surprindere-tocănița de somn, cu o garnitură absolut inedită din paste cu brănză-o masă gustoasă și sățioasă, completată cu borș de pește, jumări de pește și rondele de ceapă. Ceva bun de tot.
Așadar, în acest episod, v-am pregătit povești din Arad cu gust de istorie, cu gust de prezent, dar și cu gust delicios de pește. Ca să le savurați pe îndelete, fiți alături de noi, de la început, până la final.
Producător Marin Găbudean
Realizator Cristian Tabara
Jurnalist Cristina Madgearu
Prezintă Cristian Tabără
Lipova, între ieri și azi
Duminică, de la 18.00, pe TVR 1, Cristi Tabără și Cristina Șoloc își iau revanșa față de vestul tării și continuă călătoria lor prin județul Arad. De această dată, echipa Exclusiv în România ajunge în orașul Lipova, o localitate care a cunoscut cândva o maximă înflorire. Acum este un loc care merită vizitat pentru că are povești sale interesante și locuri cu potențial turistic.
Unul dintre atuurile Lipovei, care păstrează potențialul turistic, este Cetatea Șoimoș-una dintre cele mai vechi și mai spectaculoase fortificații medievale din județul Arad. O cetate care a văzut războaie, trădări, iubiri și imperii căzând, a fost stăpânită alternativ de nobili maghiari, de nobili români, de căpitani de origine sârbă sau de turci. Cine controla Șoimoș-ul, controla intrarea spre Transilvania, culoarul Mureșului, de aceea și turcii sau austriecii s-au bătut să stăpânească această cetate. Are o istorie fascinantă și este o bijuterie arhitectonică-un monument istoric important, nu numai pentru orașul Lipova, numai pentru județul Arad, ci pentru România și patrimoniu universal, patrimoniul cultural european.
Deși veghează pe malul Mureșului de aproape 8 secole, Cetatea Șoimoș a rezistat foarte bine până în zilele noastre, așa că în această ediție, Cristina Șoloc, împreună cu echipa, o vizitează, admiră panorama spectaculoasă asupra împrejurimilor și află ce povești s-au scris între zidurile ei, de la Sorin Bulboacă, directorul complexului muzeal Arad.
Lipova azi am putea spune că nu e neapărat în cea mai bună perioadă a ei. De fapt, paradoxal, cea mai bună perioadă a Lipovei a fost una medievală, din perioada Pașalâcului Otoman de Timișoara, când Lipovei i s-a dat mare importanță, când aici a existat un înfloritor centru comercial, din care s-a păstrat un ultim vestigiu, o clădire construită în 1638, cunoscută și astăzi cu denumirea de „bazarul turcesc”. Din nefericire, clădirea în sine nu se află în cea mai bună stare, deși este un vestigiu extrem de interesant și de important. Și dincolo de prejudecățile noastre legate de felul în care turcii și românii s-ar fi războit tot timpul, iată că de fapt, pentru Lipova, perioada otomană a fost aceea de maximă înflorire. Când Lipova conta, Aradul aproape că nu exista sau cel puțin nu conta în vreun fel.
De ce atunci a fost cum a fost? De ce acum este altfel? Ce s-a întâmplat între timp? Cristi Tabără încearcă să lămurească situația, împreună cu directorul complexului Muzeal Arad, domnul Sorin Bulboacă-istoric medievalist, așa că este chiar interesant să vedem cum anume istoria reușește să inversez rolurile.
Apoi, Cristina Șoloc trece pragul Conacul Sever Bocu-un exemplu superb de arhitectură și eleganță din secolul al XIX-lea. În trecut a fost reședința unuia dintre cei mai importanți oameni ai Banatului-Ministrul Banatului, ziaristul și politicianul Sever Bocu-o personalitate cu o poveste impresionantă, care a modernizat Lipova și a luptat pentru unirea Banatului cu România. După cel de-al Doilea Război Mondial, a fost arestat de comuniști, închis în închisoarea de la Sighetu Marmației, unde a și murit câțiva ani mai târziu, bunurile lui au fost distruse, iar conacul a fost confiscat și transformat în scoală pentru copiii ofițerilor ruși din garnizoana Lipova. În prezent, conacul găzduiește Muzeul Orașului Lipova, care expune artă plastică și decorativă din țară și din străinătate. Este un loc absolut impresionant, pe care merită să îl vizitați dacă ajungeți în Vestul țării, iar până atunci vă invităm să-l descoperiți alături de noi. Muzeografa Corina Dubeștean ne ajută să înțelegem ce a făcut atât de important Sever Bocu de a rămas viu în conștiința comunității și, desigur, ne va fi ghid prin acest muzeu.
Pe de altă parte, Lipova a găzduit și Episcopia Ortodoxă, multă vreme până să apară episcopia care astăzi este la Arad. Această episcopie a avut la un moment dat și o catedrală, poate una dintre cele mai neobișnuite biserici ortodoxe din spațiul românesc, cu istorie frumoasă, impresionantă în interior, cu o serie de povești care ne leagă și de Sever Bocu, dar și de ceea ce a însemnat Lipova în perioada otomană. Biserica Ortodoxă Română din Lipova se află în partea centrală a orașului, lângă bazarul turcesc și a fost biserica de suflet a lui Sever Bocu. Este spectaculoasă-un monument istoric remarcabil, neobișnuit pentru ortodocșii din celelalte părți ale țării, unde arhitectonic vorbind, lucrurile sunt complet diferite în bisericile ortodoxe. Această biserică are o turlă neobișnuită, are un stil arhitectonic neașteptat, un interior care este cu adevărat remarcabil și o vechime de aproape 700 de ani. În biserică sunt păstrate chiar și veșminte de cult ale musulmanilor. Cum și de ce, află în această ediție Cristi, de la preotul-muzeograf Alexandru Neicu.
Nu putem pleca din județul Arad, fără să nu ne așezăm și la masă. Și dacă tot ne-am perindat prin bazinul Mureșului și am aflat că Lipova a fost cândva un centru foarte viu, plin de comercianți, comerț și diverse influențe, n-ai cum să nu mănânci ceva specific. Iar acum, specific este, de exemplu, să mergi de-a lungul Mureșului, până la trecerea în Ungaria, să te oprești, să zicem, la taverna din Pecica și să-i rogi pe cei de acolo să facă ceva care să aibă legătură cu apa, cu peștele. Așa am făcut noi și astfel am aflat că există o rețetă uimitoare, care ne-a luat prin surprindere-tocănița de somn, cu o garnitură absolut inedită din paste cu brănză-o masă gustoasă și sățioasă, completată cu borș de pește, jumări de pește și rondele de ceapă. Ceva bun de tot.
Așadar, în acest episod, v-am pregătit povești din Arad cu gust de istorie, cu gust de prezent, dar și cu gust delicios de pește. Ca să le savurați pe îndelete, fiți alături de noi, de la început, până la final.
Producător Marin Găbudean
Realizator Cristian Tabara
Jurnalist Cristina Madgearu
|
|
|
|
18 : 30 |
|
|
|
19 : 00 |
Telejurnal
Ştiri Sport Meteo. Prezintă Alina Stancu
Producător Diana Anghel / Dorin Munteanu
Transmisiune directă
Ştiri Sport Meteo. Prezintă Alina Stancu
Producător Diana Anghel / Dorin Munteanu
Transmisiune directă
|
|
|
|
19 : 30 |
|
|
|
20 : 00 |
Vedeta familiei
Talent-show în care protagonişti sunt copiii
Vedeta Familiei este un show concurs de divertisment care celebrează talentul vocal al noii generații, ajuns acum la cel de-al 8-lea sezon. Emisiunea oferă copiilor șansa de a străluci pe o scenă profesionistă, susținuți de cei mai importanți oameni din viața lor, propria familie, totul sub privirile avizate ale celor mai buni profesioniști din domeniu, jurații emisiunii:
Crina Mardare, Elena Gheorghe, Bibi, Sanda Ladoși, Andreea Bălan,
Aurelian Temișan, Radu Ștefan Bănică
Producător Monica Mihai
Sezon nou
Talent-show în care protagonişti sunt copiii
Vedeta Familiei este un show concurs de divertisment care celebrează talentul vocal al noii generații, ajuns acum la cel de-al 8-lea sezon. Emisiunea oferă copiilor șansa de a străluci pe o scenă profesionistă, susținuți de cei mai importanți oameni din viața lor, propria familie, totul sub privirile avizate ale celor mai buni profesioniști din domeniu, jurații emisiunii:
Crina Mardare, Elena Gheorghe, Bibi, Sanda Ladoși, Andreea Bălan,
Aurelian Temișan, Radu Ștefan Bănică
Producător Monica Mihai
Sezon nou
|
|
|
|
20 : 30 |
|
|
|
21 : 00 |
|
|
|
21 : 30 |
Spectacol aniversar Ansamblul Porolissum-30 de ani
(II)
Prezentator si producător Iuliana Tudor
premiera
(II)
Prezentator si producător Iuliana Tudor
premiera
|
|
|
|
22 : 00 |
|
|
|
22 : 30 |
|
|
|
23 : 00 |
Garantat 100%
Moderator şi realizator Cătălin Stefănescu
Constantin Flondor este unul dintre cei mai importanţi artişti contemporani români, care locuieşte şi trăieste în Timişoara.
Începând cu anul 1967 a expus atât în ţară cât şi în străinătate (Berlin, Düsseldorf, Nürnberg, Oslo, Bologna, Bethonvilliers, Maastricht, Eindhoven, Budapesta, Szeged, Odessa, Vatican, Bruxelles) şi a făcut parte din trei grupuri artistice: 111, Sigma, iar începând cu 1985 din grupul Prolog.
Producator Adrian Ionică
sezon nou
Moderator şi realizator Cătălin Stefănescu
Constantin Flondor este unul dintre cei mai importanţi artişti contemporani români, care locuieşte şi trăieste în Timişoara.
Începând cu anul 1967 a expus atât în ţară cât şi în străinătate (Berlin, Düsseldorf, Nürnberg, Oslo, Bologna, Bethonvilliers, Maastricht, Eindhoven, Budapesta, Szeged, Odessa, Vatican, Bruxelles) şi a făcut parte din trei grupuri artistice: 111, Sigma, iar începând cu 1985 din grupul Prolog.
Producator Adrian Ionică
sezon nou
|
|
|
|
23 : 30 |
|
|
|
00 : 00 |
Exclusiv în România
Prezintă Cristian Tabără
Producător Marin Găbudean
Realizator Cristian Tabara
Jurnalist Cristina Madgearu
(Reluare)
Prezintă Cristian Tabără
Producător Marin Găbudean
Realizator Cristian Tabara
Jurnalist Cristina Madgearu
(Reluare)
|
|
|
|
00 : 30 |
|
|
|
01 : 00 |
Alo, aterizează străbunica!
( România, 1981)
Regia: Nicolae Corjos
Cu: Sebastian Papaiani, Mimi Enăceanu, Adela Mărculescu,
Tamara Buciuceanu-Botez
Comedie.
(Reluare)
(AP)
( România, 1981)
Regia: Nicolae Corjos
Cu: Sebastian Papaiani, Mimi Enăceanu, Adela Mărculescu,
Tamara Buciuceanu-Botez
Comedie.
(Reluare)
|
|
|
|
01 : 30 |
|
|
|
02 : 00 |
|
|
|
02 : 30 |
Vorbeşte corect!
Best of
Producători şi realizatori : Cristina Dănilă şi Radu Dănilă
Best of
Producători şi realizatori : Cristina Dănilă şi Radu Dănilă
|
|
|
|
03 : 00 |
Zi de zi cu părintele Constantin Necula
Producător Victor Dochia
(Reluare)
Producător Victor Dochia
(Reluare)
Telejurnal
Ştiri Sport Meteo. Prezintă Alina Stancu
Producător Diana Anghel / Dorin Munteanu
(Reluare)
Ştiri Sport Meteo. Prezintă Alina Stancu
Producător Diana Anghel / Dorin Munteanu
(Reluare)
|
|
|
|
03 : 30 |
|
|
|
04 : 00 |
|
|
|
|
04 : 30 |
Vorbeşte corect!
Producători şi realizatori : Cristina Dănilă şi Radu Dănilă
(Reluare)
Producători şi realizatori : Cristina Dănilă şi Radu Dănilă
(Reluare)
|
|
|
|
05 : 00 |
Universul credinţei
Prezintă Victor Dochia
Producător Andrei-Victor Dochia
(Reluare)
Prezintă Victor Dochia
Producător Andrei-Victor Dochia
(Reluare)
|
|
|
|
05 : 30 |
|
|
|
|
06 : 00 |
Miturile comunismului
Anii 80 și datoria externă
Decizia luată de Nicolae Ceaușescu în 1982 de a achita integral datoria României arunca cetățenii într-o gravă criză, cunoscută drept criza anilor ‘80. La mijlocul lunii aprilie 1989, românii au aflat din Scânteia o veste mare: Republica Socialistă România își achitase integral datoria externă. Informația fusese făcută publică de însuși Ceaușescu în cadrul Plenarei Comitetului Central desfășurate la București. Ceaușescu contractase datoria în numele românilor, făurindu-și, pe socoteala lor, planuri fanteziste. În 1978, datoria externă a României era de aproximativ 5 miliarde de dolari. Din cauza creșterii prețului petrolului și al materiilor prime, până în 1982 datoria a ajuns la 11 miliarde dolari. Singur a decis si achitarea ei integrală, aruncând cetățenii în grava criză a anilor ‘80. Privațiunile oamenilor n-au încetat nici după măreața realizare a achitării datoriei. Românii trăiau senzația că țara se afla pe marginea prăpastiei, condusă de un nebun care apasă accelerația. Catastrofa era tot mai aproape.
Vom discuta în platou despre cât a recuperat România din datoriile cu care finanțase alte state în perioada comunistă și despre datoriile pe care le are de plătit România în prezent.
Invitat Iancu Guda-analist financiar
Producător Raluca Rogojină
Anii 80 și datoria externă
Decizia luată de Nicolae Ceaușescu în 1982 de a achita integral datoria României arunca cetățenii într-o gravă criză, cunoscută drept criza anilor ‘80. La mijlocul lunii aprilie 1989, românii au aflat din Scânteia o veste mare: Republica Socialistă România își achitase integral datoria externă. Informația fusese făcută publică de însuși Ceaușescu în cadrul Plenarei Comitetului Central desfășurate la București. Ceaușescu contractase datoria în numele românilor, făurindu-și, pe socoteala lor, planuri fanteziste. În 1978, datoria externă a României era de aproximativ 5 miliarde de dolari. Din cauza creșterii prețului petrolului și al materiilor prime, până în 1982 datoria a ajuns la 11 miliarde dolari. Singur a decis si achitarea ei integrală, aruncând cetățenii în grava criză a anilor ‘80. Privațiunile oamenilor n-au încetat nici după măreața realizare a achitării datoriei. Românii trăiau senzația că țara se afla pe marginea prăpastiei, condusă de un nebun care apasă accelerația. Catastrofa era tot mai aproape.
Vom discuta în platou despre cât a recuperat România din datoriile cu care finanțase alte state în perioada comunistă și despre datoriile pe care le are de plătit România în prezent.
Invitat Iancu Guda-analist financiar
Producător Raluca Rogojină
|
|
|
|
06 : 30 |
|
|