Data de 4 martie dă fiori chiar şi celor care nu erau născuţi în 1977! Este data celui mai distrugător cutremur prin care a trecut România, la care ne raportăm ori de câte ori se discută despre seisme şi măsuri de siguranţă.
Atunci, în 4 martie 1977, ora 21.21 şi 55-56 de secunde, România a fost zguduită de un cutremur de 7,2 grade pe scara Richter. Pentru cei care au trăit acele clipe de groază, viaţa s-a împărţit în: înainte şi după cutremur. Dar, şi după aproape 50 de ani de la acel moment, unda de şoc încă se resimte în societate. Nici nu e de mirare, pentru că pierderile, umane şi materiale, au fost uriaşe, iar teama că s-ar putea repeta este permanentă.
În urma cutremurului, peste 1.570 de oameni au murit, 11.321 au fost răniţi şi 35.000 de clădiri au fost distruse.
Mișcarea seismică a fost resimțită cel mai violent în Oltenia și Muntenia, dar și în sudul Moldovei şi în țările vecine, precum Serbia, Bulgaria, Ungaria, unda propagându-se până în centrul și sudul Europei și în Rusia, la nord de Sankt Petersburg.
În România, cele mai grave urmări s-au înregistrat în București, unde nouă spitale au devenit nefuncţionale, 20 de clădiri sau corpuri de clădiri s-au prăbușit total, alte 12, parțial sau cu distrugeri foarte grave.
Printre victimele cutremurului s-au numărat și personalități precum Toma Caragiu, Alexandru Bocăneț, Doina Badea, Anatol Baconsky, Mihai Gafița, Alexandru Ivasiuc, Eliza Petrăchescu.
Credit foto: Arhiva Memorialului Victimelor Comunismului, fond Fototeca ziarului România Liberă
Regretatul scriitor Romulus Rusan a fost unul dintre supravieţuitorii din blocul Continental 3, în care şi-au găsit sfârşitul, printre alţii, actorul Toma Caragiu şi regizorul Alexandru Bocăneṭ. Romulus Rusan, care a rămas prins între dărâmături, a povestit ce a trăit în acea noapte, cum blocul s-a făcut ca o armonică, cum peste el au căzut patru etaje... „La etajul 2 locuia săracul Toma Caragiu, locuinṭa lui n-a avut nimic; căţelul a rămas şi sticlele... ṣi el a fugit cu oaspeṭii pe scări ṣi…”, îşi amintea Romulus Rusan.
Reacţia în astfel de momente este foarte importantă. Probabil că, dacă n-ar fi ieşit pe scări, Toma Caragiu şi Alexandru Bocăneṭ s-ar fi aflat printre supravieţuitori.
În România, există mai multe zone epicentrale unde se pot produce seisme: Vrancea, Făgăraș – Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș, Dobrogea de Sud, Transilvania, Galați, în zona Jibou și râul Târnava, în Câmpia Română, în partea de nord și de vest a Olteniei sau în nordul Moldovei. Dar zona seismică predominantă este cea a Vrancei, de aici pot fi generate cutremure cu magnitudini peste 7 grade. În aceste condiţii, e bine să ţinem cont de câteva recomandări ce pot face diferenţa între viaţă şi moarte.
Ce SĂ FACEŢI în timpul unui cutremur:
- - păstrați-vă calmul, nu intrați în panică;
- - dacă vă aflați în interior, nu vă apropiați de ferestre, îndepărtaţi-vă de pereții exteriori sau obiectele grele care vă pot vătăma;
- - protejați-vă sub mobilier solid – birou, masă, pupitru în cazul elevilor -, sub o grindă de rezistență sau lângă un perete interior de rezistență, sub tocul ușii;
- - adoptați o poziție ghemuit, sub sau lângă un corp de mobilier solid;
- - închideți sursele de foc;
- - dacă sunteți afară, rămâneți departe de clădiri, feriți-vă de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, care de obicei se pot prăbuși în stradă;
- - în cazul în care sunteți în autoturism, opriți-vă într-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene și rămâneţi înăuntru. Feriţi-vă de firele de curent electric căzute.
- - dacă sunteţi într-un mijloc de transport în comun, stați pe loc până se termină mișcarea seismică. Nu vă îmbulziți la coborâre.
- - dacă vă aflaţi în metrou, păstrați-va calmul și ascultați recomandările personalului trenului;
- - folosiți telefoanele doar în caz de urgență, pentru a nu ține liniile ocupate. Este important să se poată comunica.
Ce să NU faceţi în caz de cutremur:
- - nu ieşiţi şi nu alergați pe scări, nu utilizați liftul, nu săriți pe fereastră; dacă puteți, deschideți ușa spre exterior, în vederea eventualei evacuări după terminarea seismului;
- - evitați aglomerația;
- - nu folosiți chibrituri, brichete, echipamente electrice, până nu sunteți siguri că nu există scurgeri de gaze.
Credit foto: Arhiva Memorialului Victimelor Comunismului, fond Fototeca ziarului România Liberă
Surse: rador.ro, Romulus Rusan, interviu de Octavian Silivestru, 2015, Arhiva de Istora Orală a SRR
mobee.infp.ro
Nicolae Mândrescu, „Cutremurul. Hazard natural major pentru România”, Editura Tehnică, 2000, Bucureşti
