Deși, în teorie, educația este gratuită în România, începutul de an școlar vine cu un val de cheltuieli care golesc buzunarele părinților, în special în familiile cu venituri mici sau medii.
Potrivit unor sondaje recente citate în mass-media, 6 din 10 elevi români au început anul școlar fără toate rechizitele esențiale – ghiozdan, încălțăminte, caiete, pixuri. În 10% dintre cazuri, copiii au avut la dispoziție doar un caiet și un pix.
Peste 80% dintre părinți spun că întâmpină dificultăți financiare în acoperirea cheltuielilor legate de educație. Potrivit unui studiu realizat de organizația Save the Children, bugetul mediu anual alocat de o familie pentru un singur copil – incluzând meditații, after-school, rechizite și alte materiale educaționale – ajunge la aproape 10.000 de lei, adică aproximativ 2.000 de euro. Față de 2021, costurile au crescut cu 45%.
Cele mai mari sume sunt direcționate către servicii auxiliare precum meditațiile și programele after-school. În același timp, prețurile materialelor școlare cresc constant, pe fondul inflației și al majorărilor de TVA. Pentru mulți părinți, „lista de rechizite” devine o adevărată povară financiară.
Un alt raport arată că în România, pe durata unui ciclu școlar, cheltuielile minime pentru manuale, caiete și alte materiale pot depăși 30.000 de lei. În mediul rural, unde resursele sunt limitate, copiii sunt adesea cei mai afectați.
În alte țări europene, precum Italia sau Spania, costurile pentru rechizitele de bază consumă între 9% și 11% din salariul mediu lunar, dar în România procentul poate fi chiar mai mare – mai ales pentru familiile care câștigă salariul minim pe economie.
Un sondaj realizat de Cargus arată că aproape jumătate dintre părinți au cumpărat online rechizite, iar în multe cazuri au cheltuit între 500 și 1.000 de lei doar pentru începutul de an. Totodată, 49% dintre respondenți au declarat că prețurile au crescut semnificativ față de anul trecut. Impactul social este profund: copiii fără rechizite riscă să fie marginalizați, ceea ce le poate afecta încrederea, motivația și performanța școlară. În paralel, presiunea financiară determină 30% dintre părinți să renunțe la activități extracurriculare – sport, limbi străine, meditații.
În plan economic, aceste costuri ridicate duc la solicitarea de credite de consum, reduc economiile familiilor și adâncesc inegalitățile sociale. Dacă salariile nu țin pasul cu inflația, efectele pot duce la perpetuarea sărăciei din generație în generație.
Aflați mai multe detalii pe TVR INFO.
