Cine mai are nevoie de programatori când AI-ul poate construi aplicații de la zero? Și, mai ales, ce ne mai rămâne nouă de făcut? Tehnologia devine tot mai inteligentă. Întrebarea e ce facem noi cu ea. Vedem o nouă ediție “Doza de IT”, joi, 5 noiembrie, de la ora 13:30, la TVR 3.

Până nu demult, o aplicație presupunea o echipă întreagă: programatori, designeri, specialiști în interfețe, testare și infrastructură, plus bugete și luni, uneori ani, de dezvoltare. Astăzi poți avea o conversație cu o inteligență artificială și îi poți cere să construiască un program. AI-ul scrie cod, generează interfețe și funcții, identifică erori și leagă componentele într-o aplicație funcțională. Îi poți arăta chiar și un instrument existent, cerându-i să-i înțeleagă logica și să construiască o alternativă adaptată nevoilor tale.
Apare astfel o întrebare incomodă: ce se întâmplă cu cei care dezvoltau aceste instrumente, de la programatori la testeri și designeri, inclusiv în România? Răspunsul nu este „toți rămân fără job“, dar nici nu mai putem pretinde că nimic nu se schimbă. Distanța dintre o idee și un prototip funcțional s-a redus spectaculos, iar crearea de software devine accesibilă și celor care nu au învățat ani de programare.
Diferența esențială rămâne însă între utilizator și specialist. Utilizatorul spune „vreau un program de editare video“. Specialistul întreabă ce formate trebuie să suporte, cum se gestionează spațiul de culoare, ce se întâmplă cu sunetul, cum sunt protejate materialele originale și cum se verifică rezultatul. AI-ul poate accelera execuția, dar înțelegerea problemei, alegerea compromisului și responsabilitatea pentru rezultat rămân umane. De aceea contează tot mai mult gândirea critică, inclusiv pentru tinerii care vor fi evaluați la testele PISA.

Sateliți cu conector universal
Cercetătorii europeni din proiectul SpaceUSB au dezvoltat și testat un conector universal, similar ca principiu cu USB-ul de pe calculatoare. Acesta permite conectarea unor echipamente diferite prin transfer de energie, date și alte servicii. Prototipul este compatibil cu trei sisteme europene existente și ar putea permite înlocuirea senzorilor sau instalarea de componente noi direct pe orbită. Astfel, sateliții ar putea fi reparați și modernizați mai ușor, iar costurile și deșeurile spațiale ar scădea. Pe scurt, Europa vrea să aducă în spațiu conceptul de plug-and-play.

Avioanele electrice încep să zboare
Ideea le-a dat bătăi de cap chiar și celor mai mari nume din aviație. NASA a închis în 2023 proiectul experimental X-57 Maxwell înainte ca aparatul să apuce să zboare, iar Airbus renunțase cu trei ani mai devreme la demonstratorul hibrid-electric FANX. Problema este simplă, dar greu de rezolvat: bateriile sunt mult mai grele decât combustibilul care stochează aceeași cantitate de energie.
Totuși, anul acesta compania Hart Aerospace a ridicat de la sol demonstratorul electric X-1, un aparat de peste 11 tone, care a zburat 27 de minute folosind energie electrică în valoare de aproximativ 5 dolari, potrivit producătorului. Miza reală este însă transportul de pasageri în siguranță, la un cost competitiv. ES-30 este proiectul Hart Aerospace pentru 30 de pasageri. Compania olandeză Elysian merge mai departe cu E9X, un avion pentru aproximativ 90 de pasageri, cu șase motoare electrice și baterii integrate în aripi. Autonomia vizată este de circa 800 de kilometri, cu posibilitatea de a ajunge la 1.000 pe măsură ce bateriile evoluează. E9X a fost testat deocamdată doar la scară redusă, iar intrarea în exploatare este planificată pentru anii următori.

AI care detectează riscul de demență
Cercetătorii proiectului european AI Mind au dezvoltat două instrumente care analizează semnalele electrice ale creierului și le corelează cu teste de memorie, analize de sânge și informații medicale. Ei s-au concentrat pe persoanele cu tulburări cognitive ușoare: unele rămân stabile în timp, altele dezvoltă demență. Algoritmii au fost antrenați și evaluați pe datele a peste 1.000 de participanți europeni, urmăriți în aproximativ 4.000 de vizite medicale. AI-ul nu poate opri demența și nici nu poate prezice cu certitudine cine o va dezvolta, dar îi poate ajuta pe medici să identifice mai repede pacienții cu risc crescut și să recomande investigații, monitorizare sau intervenții personalizate.

Robotică pentru copiii din mediul rural
Echipa de robotică AI Citizens, formată din liceeni, a organizat primele ateliere practice de proiectare 3D, programare și management de proiect pentru zeci de elevi din școlile gimnaziale din Mărășești, Gugești și Jariștea. Proiectul este derulat cu sprijinul mentorilor și al Asociației Progres și Inovație prin Educație Continuă. Obiectivul este ca peste 120 de elevi din mediul rural să beneficieze de instruire, iar o parte dintre ei să înființeze noi echipe de robotică. Pentru mulți copii a fost prima întâlnire cu softurile de modelare 3D, de exemplu Onshape, în care au proiectat o machetă de mașină. La final, elevii își vor prezenta lucrările colegilor din școlile lor.

Medicină și cercetare la Iași
Iașiul a găzduit a doua ediție a conferinței IE4Med, dedicată inteligenței artificiale și medicinei augmentate, adică viitorului medicinei de precizie. Evenimentul a reunit peste 80 de speakeri din România și din alte țări și peste 250 de participanți din domeniul medical, al cercetării și al tehnologiei. Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ a prezentat tehnologii digitale pentru eficientizarea activității medicale, iar Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa“ a adus expertiza clinică. Tema centrală a fost cum construim soluții utile medicilor și pacienților, sigure și demne de încredere.
Tot la Iași a avut loc prima școală internațională dedicată chitosanului, un material biodegradabil cu proprietăți antimicrobiene, obținut din substanțe prezente în insecte. Insectele se hrănesc cu deșeuri alimentare, deci proiectul se înscrie în logica economiei circulare. Scopul este realizarea de pansamente, sub formă de nanofibre și hidrogeluri, pentru medicina umană și veterinară. Produsele au fost testate preclinic pe șobolani, ceea ce înseamnă nivelul 4 din 9, deci aproximativ jumătatea drumului. Urmează testele clinice, mai costisitoare atât financiar, cât și ca timp. Cercetătorii Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“ lucrează la tehnologiile de obținere a compusului într-un proiect european. Școala a reunit aproximativ 100 de participanți din întreaga lume, inclusiv din Brazilia, Egipt și Islanda.

Spații noi pentru studenți
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ a amenajat 11 spații pentru socializare, învățare și relaxare: 9 interioare și 2 exterioare, de-a lungul Bahluiului. Ideea a pornit de la studenți, iar lucrările s-au făcut cu sprijinul Fundației „Gheorghe Asachi“ și al unor parteneri privați. Principala provocare a fost găsirea unor soluții unitare, ușor de recunoscut în toate locurile, în ciuda diferențelor de suprafață, amplasare și utilizare. Spațiile sunt gândite ca zone de coworking, care să stimuleze colaborarea și creativitatea.
AI-ul ne oferă instrumente extraordinare, dar nu ne scutește de responsabilitatea de a gândi. Experiența specialiștilor nu dispare, însă va trebui să producă mai mult decât execuție. Pentru ceilalți, oportunitatea este uriașă: putem trece de la a folosi instrumente create de alții la a le construi pe ale noastre. Întrebarea nu mai este dacă AI-ul ne va înlocui, ci dacă vom ști să facem ceva cu adevărat valoros cu puterea pe care ne-o pune în mână.
***
Vă invităm să ne urmăriți, joi, 5 noiembrie, de la ora 13:30, la TVR 3 și online pe TVR+. Reluarea este sâmbătă, 7 noiembrie, de la ora 9:30, la TVR 3.
“Doza de IT” se difuzează, sâmbăta, de la ora 18:30, la TVR Iași.
Puteți viziona edițiile emisiunii pe canalul oficial de YouTube al TVR Iași.
Așteptăm opiniile și sugestiile dumneavoastră pe pagina de Facebook a TVR 3.
***
“Doza de IT” - emisiunea unde explorăm tehnologia cu mintea deschisă - se adresează deopotrivă tehnofililor, cât și celor care vor să înțeleagă mai bine lumea digitală în care trăim, oferind informații utile într-un mod accesibil și dinamic.
Realizator: Cătălin Olaru
Credit foto: capturi din emisiune/ YouTube TVR












































