Ray Chen este fericit când cântă, se bucură de frumuseţea muzicii pe care o interpretează de parcă ar descoperi-o chiar în acel moment.
Cristina Lascu vă prezintă în continuare portrete ale unor muzicieni cu care a avut privilegiul de a se întâlni la Festivalul Enescu.
RAY CHEN ŞI VIOARA LUI FERMECATĂ
Ray Chen este, în prezent, fără nici un dubiu, unul din marii violonişti ai lumii. Are un sunet de o frumuseţe care ţine de inefabil.
L-am ascultat prima dată la Ateneul Român, la ediţia din 2017 a Festivalului Enescu, într-un recital susţinut alături de pianistul Julien Quentin, recital ce a stârnit ovaţiile publicului, surprins plăcut de virtuozitatea tânărului violonist, de repertoriu şi de perfecta comunicare dintre cei doi artişti.
„Ray Chen are cel mai pur sunet pe care l-am auzit până acum în Festival!”, îmi spunea la finalul concertului un bun prieten.
Acest sunet este rezultatul unei simbioze fericite dintre tehnica lui impecabilă şi instrumentul pe care cântă, o vioară fermecată: un Stradivarius din 1715 care a aparţinut marelui violonist Joseph Joachim, cel pentru care au compus concerte Brahms şi Bruch!
În egală măsură a plăcut şi programul recitalului, complex, variat (cel mai variat, poate, dintre toate recitalurile din 2017), incluzând lucrări de la Bach la John Williams (la bis), precum şi felul lui direct de a comunica cu publicul, comentariile pe care le-a făcut în timpul recitalului dovedind respect şi faţă de public, şi faţă de profesia lui. În Partita a III-a de Bach a fost uluitor, am avut sentimentul că descopăr lumi noi ascultându-l. Iar în „Ceardaşul” lui Monti a făcut nu numai dovada unei virtuozităţi a la Paganini, dar l-a cântat în cel mai autentic stil lăutăresc, de cea mai bună calitate.
Ray Chen este fericit când cântă, se bucură de frumuseţea muzicii pe care o interpretează de parcă ar descoperi-o chiar în acel moment. Şi reuşeşte să transmită această stare şi spectatorilor, fiind foarte empatic.
Născut în 1989 la Taipei, în Taiwan, Ray Chen a crescut şi a făcut primii paşi spre marea muzică în Australia. În 2008, câştiga Concursul Internaţional „Yehudi Menuhin”, iar un an mai târziu, la Bruxelles, „Regina Elisabeta”. În 2016, devenea membru în juriul concursului „Yehudi Menuhin”, fiind cel mai tânăr jurat din istoria competiţiei. Am avut marea bucurie de a-l reasculta la ediţia din 2019 a Festivalului Enescu, când a interpretat Concertul pentru vioară şi orchestră de Korngold, alături de Orchestra Academică „Evgheni Svetlanov” și dirijorul Gabriel Bebeșelea.
Cu siguranţă, va veni şi la ediţiile viitoare. Până atunci, însă, vă puteţi întâlni cu el online, este foarte activ, având milioane de like-uri. Căutaţi-i postările de pe youtube, nu veţi regreta!
sursa foto: raychenviolin.com
Cristina Lascu
