Festivalul Enescu: Amintiri despre Bryn Terfel

Bryn Terfel are un talent uriaş, e capabil să transmită o emoţie extraordinară. Prin muzicalitatea sa de excepţie, prin fiecare silabă, prin fiecare privire, prin fiecare por degajă un talent şi o ştiinţă ieşite din comun.

UN FERMIER DIN ŢARA GALILOR

Iniţial, în program figura Lang Lang cu un recital de pian la Ateneu. Dar Lang Lang a anulat şi ne-am trezit cu … Bryn Terfel!

Îl văzusem prima dată în „Falstaff“ de Verdi, spectacolul de la Covent Garden, în regia lui Graham Vick, într-o înregistrare pe DVD. Şi iată-l acum pe Falstaff, în carne şi oase, în faţa noastră la Ateneul Român.

Cu umorul lui inepuizabil, cu buna lui dispoziţie molipsitoare, cu vocea lui care are nişte pianissime superbe în acut, dar ştie şi să şoptească în registrul grav şi să se audă până în fundul sălii. Cu o dicţie impecabilă, mândru de originea sa “sănătoasă” de fermier din Ţara Galilor. Ce simplu este pentru el totul!

Ne-a spus nişte poveşti cântând. Şi totul foarte simplu: în afară de mezzavoce şi de falset, nu a folosit nimic altceva. A fost o seară cu totul deosebită, cu siguranţă, una dintre cele mai speciale din istoria Festivalului. O seară cu adevărat memorabilă: a fost ca pe stadion.

(w882) bryn terfe

Bryn Terfel este un mare artist, un vrăjitor în sensul bun al cuvântului, publicul era la picioarele lui. Este foarte empatic, trece rampa cu o uşurinţă formidabilă, este un fenomen. Şi ce frumos comunică el cu pianistul Malcolm Martineau. Sunt mai mult decât doi buni profesionişti, sunt doi buni prieteni pe care-i leagă dragostea pentru muzică şi perfecţionismul lor. Bryn are un talent uriaş, e capabil să transmită o emoţie extraordinară. Prin muzicalitatea sa de excepţie, prin fiecare silabă, prin fiecare privire, prin fiecare por degajă un talent şi o ştiinţă ieşite din comun. Este şi un actor desăvârşit, nu are nevoie să fie supus niciunei regii, el însuşi este un adevărat spectacol, de cea mai bună calitate. Este şi un bas-buf formidabil, dar poate fi şi un mare tragedian, l-am văzut şi în Wotan, în Tetralogia lui Wagner, în transmisiile de la Met și New York.

Este un personaj şi, în acelaşi timp, un om de o mare simplitate. Acum, după ce l-am văzut live la ediţia din 2017 (şi m-am convins încă o dată la ediţia din 2019, când a revenit cu acelaşi succes colosal), pot spune că Bryn Terfel este, cu siguranţă, cel mai mare bas-bariton al lumii.