Este un exemplu de excelență pentru românii din Diaspora, reprezentând România la cel mai înalt nivel, atât în domeniul medical, cât și în cel diplomatic. Este medic cardiolog, Consul General Onorific al României în Principatul Monaco şi președintele Asociației Medicilor de Origine Română de pe Coasta de Azur. Un român remarcabil!
Vă prezentăm câteva fragmente din interviul realizat de Mihaela Olaru cu dr. CONSTANTIN TURCHINĂ, Consulul Onorific al României în Principatul Monaco:
...Provin dintr-o familie de medici. Tatăl meu, cardiolog și el, a fost o personalitate puternică care mi-a impregnat copilăria și care a fost idealul meu în viață. Rețin întotdeauna imaginea tatălui îmbrăcat în halat alb, impecabil, privindu-l de jos în sus și văzându-l ca pe un semizeu. Mi-am zis că asta vreau să fac și eu, să salvez oameni, să mă ocup de inimile lor și să fiu tot atât de iubit și respectat cum era tatăl meu în acel oraș. Și acum, după șase ani de la plecarea lui din această lume, în orașul respectiv se vorbește de doctorul Turchina și cine a fost el. Pentru mine este o mândrie enormă și fac tot ce pot ca să ajung măcar la glezna personalității care a fost tatăl meu…mi-a plăcut ce făcea, ce era. Eram îndrăgostit de ceea ce a făcut el, după care m-am și regăsit, pentru că și mie mi-a plăcut foarte mult și în continuare îmi place. Sora mea a fost influențată de mama. Medic de prestigiu în Germania, a făcut aceeași specializare ca și mama, iar apoi a dorit să se supra specializeze. A făcut a doua specializare și a ajuns unul dintre medicii referenți din Germania. Fiecare și-a urmat drumul lui, regăsindu-ne mereu în cei care am rămas din familie, în discuții medicale, în dezbateri.
...Am dorit să mă perfecționez într-un sistem medical cu o tehnologie mult mai performantă; ținând cont că România avea dascăli medicali foarte buni, ieșeam cu cunoștințe de bază solide, dar ne lipsea aparatura. Imediat după Revoluție, în anii ‘90-’95, încă nu intrase în România aparatura de ultimă oră. Am observat că acum se găsesc peste tot rezonanță magnetică nucleară, scanere și ecografii, sistemul medical a devenit extrem de dotat și din punctul acesta de vedere … plecarea în străinătate nu este un lucru ușor pentru că debarcăm într-un alt sistem, într-un alt mod de organizare, într-o altă limbă. Până la urmă trebuie să tratezi pacienți într-o limbă care nu este a ta. Începuturile sunt mai dificile și îi înțeleg pe toți cei care la început se plâng de cât le este de greu, dar cu foarte multă muncă, perseverență, curiozitate, interes și implicare ajungem ... După aproape doi ani am simțit că într-adevăr fac parte din sistemul medical francez și sunt integrat umăr la umăr cu etnicii francezi.
...Cum am ajuns la Monaco? De data aceasta este vorba de mama mea, medic și dumneaei, acum evident la pensie și încă alături de noi, o mare fană și admiratoare a prințesei Grace de Monaco, pe care a considerat-o idealul feminin în ceea ce reprezintă frumusețe, eleganță, principii și comportament. Mama citea la vremea respectivă absolut toate almanahurile cinema în care Grace Kelly, fostă actriță de cinema, avea o viață totuși publicată în tabloidele vremii și făcea tot felul de însemnări. Aveam patru ani, dar deja reușeam să citesc, în ritmul meu, ce citea mama, mă uitam pe fotografii care erau color și așa mi-a rămas în căpșor acest nume care mi-a marcat copilăria. Monte Carlo, ca și sonoritate, și faptul că acolo existau prinți, prințese, castele, palate; mi se părea fantastic, la cinci anișori, că undeva pe suprafața acestui pământ este un loc unde poveștile există cu adevărat și am zis că o să ajung acolo când o să fiu mare. Și așa s-a întâmplat. Eram intern în cadrul specializării Cardiologie la Marsilia, iar în primul weekend în care nu am mai fost de gardă, am plecat la Monte Carlo să-l vizitez și a fost așa o dragoste la prima vedere care m-a determinat să fac absolut toate eforturile personale și profesionale pentru a fi selecționat la Monaco și să pot să-mi creez o carieră în Principat.
...Cum am ajuns în diplomație? S-a întâmplat acum 13 ani … am fost copleșit de propunere pentru că la vremea respectivă aveam 42 de ani și mi se părea că sunt totuși tânăr pentru o așa funcție importantă și atât de onorabilă. Cei din cadrul comunității care m-au propus, m-au încurajat și mi-au spus că deja mă preocup pentru a-i ajuta pe toți, o să am în plus doar un nume, poziția respectivă și că o să fac o treabă bună. Într-adevăr, sunt 13 ani în care au fost foarte multe acțiuni pe care le-am făcut cu drag și cu foarte multă implicare și motivație pentru România, pentru că merităm. Suntem români și merităm să fim mândri. Eu sunt foarte mândru și vreau ca România să-și regăsească poziția pe care noi o aveam oricum în perioada interbelică.
...Bunicul meu era un învățător de prestigiu … am mare satisfacție că populația din comuna lui vorbește și acum, după zeci de ani despre el, … a fost fondator de școală în comuna Valea Sălciei din județul Buzău. Eu am ajuns la bunici în perioada în care ai mei terminau studiile și am copilărit într-un oraș foarte frumos, Râmnicu Sărat. Apoi am ajuns în orașul în care ai mei au început să exerseze amândoi, Brăila, unde mi-am făcut studiile, un liceu de matematică și fizică, apoi am ajuns la Facultatea de Medicină din Constanța. Am fost prima promoție cu rezultate foarte bune. O parte din colegii mei sunt plecați în străinătate și toți au reușit și pe alte meleaguri, începând de pe continentul american și până în Europa, nu mai vorbim de cei care au reușit foarte bine rămânând în România. Apoi am fost medic rezident în Marsilia, medic specialist cardiolog în San Rafael și de 20 de ani la Monaco …
Provin dintr-o familie cu o educație foarte strictă. Atât bunicii cât și părinții mei au fost persoane de o probitate morală fantastică, iar pentru mine aceasta reprezintă o bază fundamentală. La vremea respectivă, nu era vorba de contract scris. O strânge de mână și o privire profundă în ochi erau suficiente. Cuvântul era un contract chiar dacă pierdeai personal, financiar. Onoarea era mai presus de orice. Timpurile s-au schimbat … valorile pe care le-am primit în cursul educației, formării mele ca și individ și la care țin foarte mult. În primul rând la educație și mă refer, la acel bun simț de bază care trebuie să existe indiferent de nivelul de formare sau de pregătire a membrului societății. Am o oarecare mâhnire pentru că lucrurile nu au evoluat într-o direcție bună și că s-a pierdut constant noțiunea de respect. Apoi seriozitate, responsabilitate, curiozitate în a evolua.
…Cum a luat ființă Asociația Medicilor de Origine Română de pe Coasta de Azur? Ca o nevoie de interconectare a comunității medicale românești. Noi putem în felul acesta să colaborăm, ne reunim, ne face tuturor plăcere să-i ajutăm pe cei care vin să se integreze. În plus, putem desfășura acțiuni umanitare, acțiuni caritabile, de a putea să operăm copiii cu anumite patologii … Împreună cu Asociația Medicilor Români din Lyon, am început să organizăm un Congres al Asociațiilor Medicale Românești cu scopul de a-i confedera într-o Federație Națională a Medicilor Români care își va avea importanța ei. Deja am început să ne organizăm și să lucrăm. Proiectul probabil durează cam 2 ani. Mi-aș dori să văd un ministru investit care să se implice și într-adevăr să coaguleze toate comunitățile medicale românești, nu numai din Franța, ci și din celelalte țări europene pentru că suntem aproape 20.000 de medici plecați … peste 7.500 numai în Franța.
…Unde mă simt acasă? În ambele părți. Când sunt la Monaco, este totuși locul în care trăiesc și sunt integral, lucrez, este viața mea de 20 de ani, iar când vin în România, acolo unde au fost puse bazele și vorbesc cu emoție pentru că îmi aduc aminte de România aceea a copilăriei mele, care din păcate nu mai e, dar care avea tandrețea ei și stilul ei de viață văzute prin ochii unui copil. Bineînțeles că mă simt excepțional când mă întorc în România, vorbesc limba mea, îi revăd pe românii mei dragi, cu personalitățile lor, genul de oameni ospitalieri. Sincer mă simt un personaj european.
Vă invităm să revedeți această ediție a emisiunii „Portret de excelență”, sâmbătă, 9 iulie, de la ora 16:00, la TVR Cultural și pe TVR+.
Fiți alături de noi și pe pagina de Facebook TVR Cultural.
***
Echipa emisiunii:
Moderator
• Mihaela Olaru
Documentarist
• Giorgiana Şuşurincă - Enache
Jurnalişti
• Laris Anemarie Bobangă
• Roxana Ghiţulescu
Producător
• Raluca Amzăr
Foto credit: arhiva emisiunii ”Portret de excelență” - Raluca Amzăr
