România ocupă prima poziție în Uniunea Europeană în privința expunerii tinerilor la fenomenul de dezinformare și la riscurile de tip bullying în mediul virtual, conform celor mai recente date centralizate de Comisia Europeană.
Această realitate îngrijorătoare reiese din sondajele Eurobarometru, care indică o vulnerabilitate accentuată a copiilor și adolescenților români în fața conținutului ostil și a informațiilor false, într-un context în care independența digitală a acestora începe la vârste tot mai fragede, de obicei în intervalul cuprins între 9 și 12 ani.
Experți internaționali au analizat impactul tehnologiei asupra stării de bine și dezvoltării tinerelor generații. Unul dintre aspectele majore evidențiate de cercetări constă în decalajul dintre percepția părinților și experiența reală a copiilor. În timp ce adulții tind să subestimeze semnificativ timpul petrecut de adolescenți în fața ecranelor, cifrele europene arată că aceștia alocă în medie peste patru ore pe zi dispozitivelor în timpul săptămânii școlare și peste șase ore în zilele de weekend, fiind expuși constant discursului de instigare la ură sau conținutului degradant.
Această expunere masivă la mediul virtual generează consecințe vizibile asupra sănătății mentale și fizice a tinerilor. Rapoartele UNICEF arată că o treime dintre adolescenții români se confruntă frecvent cu stări de anxietate și depresie, situație agravată de un stil de viață tot mai sedentar. Psihoterapeuții prezenți la eveniment au subliniat că reducerea activității fizice și timpul prelungit în fața ecranelor au dus la o scădere drastică a capacității cardiovasculare a copiilor în ultimele decenii, propunând integrarea mișcării chiar în timpul orelor de curs pentru stimularea atenției și restabilirea echilibrului corporal.
În fața acestor provocări, specialiștii în parenting susțin că strategiile bazate exclusiv pe interdicții și restricții sunt ineficiente, doarece este imposibil ca un copil să fie izolat complet de riscurile din mediul online. Soluția propusă constă în construirea unei relații de încredere între părinți și copii, astfel încât cei mici să poată cere ajutor fără teama de a fi judecați atunci când întâmpină situații neplăcute. De asemenea, studiile globale confirmă că familiile care acordă timp activităților comune și jocului în afara spațiului virtual raportează un nivel considerabil mai ridicat de fericire și conectare emoțională.
Cadrul general al dezinformării din România este alimentat și de lipsa unei culturi solide a verificării surselor de informare. Datele furnizate de Eurostat plasează populația din România la coada clasamentului european în privința analizei critice a conținutului găsit pe internet. Doar o opțiune minoritară dintre cetățenii români declară că caută să confirme veridicitatea unei știri din surse alternative, departe de medii de performanță precum Irlanda sau Țările de Jos, unde majoritatea populației aplică metode de verificare.
Deși consolidarea siguranței online reprezintă o prioritate majoră la nivelul instituțiilor europene, protecția eficientă a tinerilor rămâne o responsabilitate comună, divizată între mediul familial și cel educațional. Combaterea fenomenului de bullying și a efectelor dezinformării necesită o abordare integrată, bazată pe dialog deschis, încurajarea gândirii critice de la vârste fragede și promovarea unui stil de viață echilibrat.
sursa foto: shutterstock/Pungu x
