Râdem noi, râdem, dar de unde vine râsul nostru? Oamenii s-au întrebat și au cercetat tema comicului, acest subiect complex și profund uman. Încerc o rapidă istorie personală a comediei, până la contemporanul gen stand-up comedy.
Umorul este, într-adevăr, fascinant, așa cum am văzut în prima parte a abordării Comediei - de la teorie la practică. Deși nu există o singură teorie care să explice mecanismele psihologice ale râsului, cercetările pot oferi o mai bună înțelegere a ceea ce face o glumă amuzantă.
Înțelegerea mecanismelor umorului se poate aplica în terapie, ca instrument de a reduce stresul, în educație, pentru ca învățarea să fie mai plăcută, în marketing/ publicitate, reclamele amuzante pot face ca un produs să fie mai plăcut, dar și în relații sociale, pentru că umorul poate îmbunătăți relațiile interpersonale.
Istoria comediei europene este bogată, cu numeroase exemple clasice. Aristofan, unul dintre dramaturgii Antichității, a scris comedii care îi satirizau pe politicienii și filosofii greci ai vremurilor lui. Lui Aristofan i se atribuie paternitatea a 44 de comedii, dintre care cunoaștem astăzi doar 11. Opera lui are o dimensiune pregnant politică şi socială, criticând evenimente, instituţii şi personalităţi politice şi culturale. Spectacolele timpului s-au bucurat de libertatea de expresie, pentru că încercările unor oameni politici de a cenzura comediile și pe autorii lor au eșuat.
Commedia dell'arte, un tip de teatru italian de improvizație, a influențat teatrul european, inclusiv pe cel modern. Tot în dramaturgia bătrânului continent, Molière, Beaumarchais sau Eugène Ionesco au dat la rându-le noi dimensiuni în comedie, explorând absurdul existenței omului.
Nici William Shakespeare nu a lăsat deoparte comediile și s-a exprimat strălucit și în acest gen artistic: Totul este bine când se termină cu bine, Comedia Erorilor, Nevestele vesele din Windsor, Visul unei nopți de vară, Mult zgomot pentru nimic, Îmblânzirea scorpiei sau A Douăsprezecea Noapte.
În lumea contemporană, comedia se transformă, adaptându-se la noile forme de expresie și la schimbările sociale. Stand-up comedy, sitcom-urile, serialele de comedie și filmele de public sunt doar câteva exemple ale diversității formelor pe care le îmbracă astăzi comedia.
Selecția și enumerarea de filme sau spectacole de comedie ar fi total subiective, supuse unor alegeri care ar înclina balanța prin gustul personal, format în timp și în multe ore de vizionare. Așa că recurg doar la o enumerare - selectivă, deci incompletă - a unor nume de actori de la noi din țară care s-au remarcat în filme (pe care le puteți scrie după propriul plac, așa cum preferați să le revedeți) - Amza Pellea, Dem Rădulescu, Stela Popescu, Toma Caragiu, Octavian Cotescu, Marin Moraru, Tamara Buciuceanu, Sebastian Papaiani -, precum și în stand-up comedy sau one man show-uri de comedie - grupul Divertis, Horațiu Mălăele, Doru Octavian Dumitru, Costel Bojog, Cosmin Nedelcu (Micutzu), Toma Alexandru, Mihai Bobonete.
Dacă depășim bariera limbii și dacă e să dau exemple de pe alte meridiane, actorii pe care îi asociez cu filme de comedie și spectacole de stand-up comedy (numele de aici sunt alegerea mea și cei mai mulți dintre ei au abordat cu succes ambele genuri) sunt Charlie Chaplin, Eddie Murphy, Steve Martin, Louis de Funès, Bourvil, Billy Crystal, Ben Stiller, Adam Sandler, Robin Williams, Jim Carrey, Dany Boon, Jamel Debbouze, Melissa McCarthy, Whitney Cummings, Wanda Sykes, Jerry Seinfeld, Ricky Gervais, Dave Chappelle, Louis C.K., Julia Louis-Dreyfus.
Franciza Complet necunoscuți a devenit după 2016 un adevărat fenomen cinematografic poate comparabil cu seria Jandarmilor din anii ‘60-'70, în Franța și în întreaga lume.
Complet necunoscuți deține recordul mondial Guinness pentru filmul cu cele mai multe remake-uri, 24. Originalul italian a fost scris și regizat de Paolo Genovese.
Între remake-uri se numără și cel românesc, în regia lui Octavian Strunilă, cu premiera în 2021, film cu două nominalizări la Gopo în 2022 - pentru debut în regie de lungmetraj și pentru interpretare feminină, Andreea Grămoșteanu.
Premisa acestui film va sta mărturie peste ani despre impactul social și emoțional pe care l-a avut tehnologia mobilă, prin e-mail, internet, smartphone etc., asupra oamenilor, la începutul mileniului III. Fiecare dintre noi are trei vieți: una publică, una privată și una secretă. De la aceste cuvinte cu care începe filmul pleacă un joc între prieteni, într-o seară marcată și de un eveniment astronomic. Telefoanele puse masă și comunicarea tuturor mesajelor și a apelurilor duc la dezvăluiri despre cea de-a treia viață pe care le-o ascundem și familiei, și prietenilor.
Adevărul și tragic, și comic a făcut ca succesul acestui scenariu modern și plauzibil să se multiplice în zecile de remake-uri, indiferent de țară, cultură, meridian - de la Spania și România la Coreea de Sud, India sau Vietnam.
Mai mult decât o formă de divertisment, comedia este o oglindă a societății, un instrument de analiză socială și o sursă inepuizabilă de bucurie. Putem să ne eliberăm de prejudecăți, să ne descoperim pe noi înșine și să ne conectăm cu alți oameni. Dacă am înțeles poanta!
***
Credit foto: klimkin - pixabay.com
***
***
