Bucureștiul și Sofia s-au angajat să continue controalele aleatorii la frontieră pentru încă 6 luni, începând cu 1 ianuarie, pentru a atenua potenţiala schimbare a tiparelor migratorii.

Miercuri, Parlamentul olandez a dat undă verde aderării depline a țării noastre și a statului vecin la spaţiul Schengen.

Partidul Libertăţii al extremistului Geert Wilders, cea mai mare formațiune din coaliţia de guvernare, a încercat să introducă o moţiune pentru a îndemna la un vot împotrivă. Fără succes însă.

Prin vocea ministrului său de Interne, Gerhard Karner, șI Austria a anunţat că nu se va mai folosi de dreptul său de veto.

„După ‘Schengen aerian’, ‘Schengen terestru’ este acum deschis pentru România şi Bulgaria”, a declarat oficialul, la începutul acestei săptămâni. Karner a explicat și de unde această schimbare de poziție.

Preşedinţia ungară a Uniunii Europene a introdus pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 12 decembrie adoptarea deciziei de stabilire a datei pentru eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România şi între acestea.

Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi ai Guvernelor din statele membre ale Uniunii Europene (COREPER) a agreat, la 27 noiembrie 2024, aderarea României la Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025. Controalele la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România au fost eliminate începând cu 31 martie 2024. Alte subiecte pe ordinea de zi a Consiliului JAI sunt: sistemele informatice pentru asigurarea respectării legii, azilul şi migraţia, securitatea internă, orientările strategice, combaterea abuzului sexual asupra copiilor etc, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Ungaria a pus pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 12 decembrie 2024 aderarea completă la Schengen a României şi Bulgariei, după o întâlnire informală între miniştrii afacerilor interne din România, Bulgaria, Ungaria şi Austria, desfăşurată la Budapesta, în 22 noiembrie.

În data de 9 decembrie, ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a avut o discuţie, prin videoconferinţă, cu omologul ungar, Sandor Pinter, pentru pregătirea reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din data de 12 decembrie. „Demnitarul român a prezentat, pe scurt, măsurile aflate în implementare la nivelul autorităţilor române, pentru pregătirea celei de-a doua etape – aderarea la spaţiul Schengen cu frontierele terestre”, conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne.

Potrivit MAI, în contextul deciziei autorităţilor ungare de a efectua, în perioada sărbătorilor de iarnă, verificări ţintite la frontiera comună, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene, cei doi miniştri au analizat aceste aspecte din perspectiva circulaţiei transfrontaliere a cetăţenilor români în perioada următoare.

Cătălin Predoiu a apreciat, în cadrul discuţiei, susţinerea „constantă” şi „activă” a Preşedinţiei ungare a Consiliului pentru finalizarea dosarului Schengen.

Miniştrii de interne ai UE vor face, de asemenea, un bilanţ al situaţiei generale a spaţiului Schengen. Miniştrii vor desfăşura în special un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităţilor ciclului anual al Consiliului Schengen. Discuţia se va axa şi pe creşterea securităţii generale prin digitalizare.

În ceea ce priveşte sistemele informatice pentru asigurarea respectării legii, Comisia şi eu-LISA (agenţie a UE responsabilă cu gestionarea sistemelor informatice în domeniul securităţii şi justiţiei) vor informa miniştrii cu privire la calea de urmat în ceea ce priveşte începerea funcţionării Sistemului de intrare/ieşire (EES). EES este un sistem informatic automat pentru înregistrarea resortisanţilor ţărilor terţe care călătoresc în scopul unei şederi scurte.

În cadrul noului sistem, poliţia de frontieră va scana amprentele digitale sau va face fotografii persoanelor care trec frontiera pentru prima dată. Aceste informaţii vor fi înregistrate într-un fişier digital.

În cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 10-11 octombrie 2024, Comisia a informat miniştrii cu privire la planurile sale de implementare treptată a EES.

Referitor la subiectul azil şi migraţie, Comisia va prezenta informaţii actualizate cu privire la punerea în aplicare a pactului privind migraţia şi azilul, un set de acte legislative ale UE care au fost adoptate în mai 2024. Statele membre şi Comisia iau în prezent măsuri pregătitoare pentru ca aceste legi să se aplice începând din iunie 2026.

Setul de norme cuprinse în pact va contribui la gestionarea sosirilor în mod ordonat, la crearea de proceduri eficiente şi uniforme şi la asigurarea unei repartizări echitabile a sarcinilor între statele membre.

Dimensiunea externă a abordării provocărilor legate de migraţie va fi discutată în cadrul unui prânz de lucru, mai scrie https://www.consilium.europa.eu/.

Urmărește-ne pe Google News