Duminică, 1 noiembrie, de la ora 19:00, în premieră la „Reportajele TVR Internaţional” v-am prezentat un material semnat de Sandrino Gavriloaia despre Bădăcin, satul lui Iuliu Maniu.
La numai câțiva kilometri de Șimleul Silvaniei, o așezare risipită printre livezi, grădini, vii și fânețe, răsare discret din căușul unei văi de la poalele Dealului Măgura.
Cu o atestare documentară datând de la începutul secolului al XIII-lea, se numără printre cele mai vechi localități românești din ținutul Sălajului. Pomicultura, distileriile, apicultura, cultivarea legumelor și creșterea animalelor sunt principalele ocupații ale oamenilor de aici care se străduiesc să nu-și risipească zestrea de tradiții și specificul local.
Trei falnice biserici par să vegheze astăzi spiritul și comunitatea locului. Este Bădăcin, satul lui Iuliu Maniu...
Devenirea acestui sat, se suprapune, parțial, peste povestea lui Iuliu Maniu, martir al neamului românesc și localnic demn de cinstirea noastră. Istoria nu a fost blândă cu soarta lui Iuliu Maniu, unul dintre artizanii Marii Uniri din 1918, de trei ori prim-ministru al României Mari și președinte al Partidului Național Țărănesc, pe care destinul și comuniștii l-au "răsplătit" cu detenția politică în închisoarea de la Sighetul Marmației, la vârsta de 74 de ani.
Ca o ironie demnă de vremurile pe care le trăim, nu cunoaștem locul unde acest erou și martir al neamului a fost aruncat, în Cimitirul Săracilor din Sighet. După arestarea și închiderea lui Iuliu Maniu, cărțile din bibliotecă, documentele, fotografiile și întreaga arhivă de la conacul din Bădăcin au fost arse chiar în fața casei care a fost transformată, pe rând, în gospodărie agricolă, depozit și centru social pentru persoane cu handicap.
Au fost distruse atunci importante documente ale istoriei românilor din Transilvania, unele datând din perioada Memorandului și chiar a Marii Uniri de la 1918.
După numeroase tergiversări, lucrări de refacere, consolidări, amânări și controverse, a fost inaugurată Casa memorială „Iuliu Maniu” din Bădăcin.
Parohia greco-catolică locală este principalul artizan al acestei renovări, iar proiectul restaurării casei lui Iuliu Maniu a fost dus la îndeplinire prin ambiția și perseverența preotului greco-catolic Cristian Borz din Bădăcin.
La sărbătoarea prilejuită de inaugurarea casei memoriale a Sfinxului din Bădăcin, după cum era supranumit Iuliu Maniu în epoca interbelică, au ținut să participe politicieni, ziariști, elevi și profesori, foști deținuți politici, copii și părinți, săteni în port popular și cu steaguri tricolore.
Momentul inaugural a continuat cu vizitarea muzeului și depuneri de coroane la bustul lui Iuliu Maniu.
Oaspeți veniți din toată suflarea românească, inclusiv din Basarabia, s-au bucurat de momentele de sărbătoare de la Bădăcin. Iar prezența unor români din străinătate precum Indrei Rațiu, venit special de la Londra pentru acest moment festiv, a întregit sentimentul de comuniune națională.
Istoria a fost darnică cu satul Bădăcin care se mândrește de-acum cu două monumente istorice exemplar renovate: Casa memorială „Iuliu Maniu”, recent redată memoriei și patrimoniului național și biserica "Schimbarea la față", construită la începutul veacului al XVIII-lea și integral refăcută prin strădania unor fii ai satului, așa cum este și Valentin Vălcăuan din Germania.
Există inițiative ale localnicilor care caută să perpetueze portul și datinile comunitare, cântecele și obiceiurile strămoșești.
Este cazul celor doi tineri din grupul "Mierla Neagră" care colindă satele și festivalurile zonale spre a descoperi și filma vechi cântece, tehnici de interpretare și instrumente, pe care le postează, apoi, pe facebook spre binele și folosul comun.
Grupul "Mierla Neagră" s-a constituit cu prilejul unei serbări cu sonorități de poveste, "Ziua Cânepii", festival local ținut în Grădina Zmeilor din satul Gâlgăul Almașului în Țara Sălajului.
Iar gemenele Tincău oferă o pildă de onestitate, talent și căutare a originilor, fiind născute la Cesena într-o familie care s-a relocat din Italia la Bădăcin, tocmai spre regăsirea rostului pierdut. Fetele au învățat să cânte și să cinstească portul popular de la bunica maternă.
Bădăcinul continuă să dea țării oameni de bună credință și cu frica lui Dumnezeu, harnici și cinstiți, iubitori ai ai tradițiilor, cântecelor și portului popular. Chiar dacă satul acesta e mic, sufletul lui e mare...
Participă: preot paroh CRISTIAN BORZ, Parohia greco-catolică din Bădăcin, dr. IOAN BOILĂ, fost deținut politic și nepotul lui Iuliu Maniu, P.S. VIRGIL BERCEA, episcop greco-catolic de Oradea, LAURENȚIU MIHAI ȘTEFAN, consilier prezidențial, acad. EMIL BURZO, filiala Cluj-Napoca a Academiei Române, IOAN BOLOVAN, pro-rector, Universitatea Babeș-Bolyay, ANDREI GHERASIM, Fundația „Corneliu Coposu”, prof. univ. dr. CORNEL DULGHERU, sculptor, Oradea, preot paroh DUMITRU BLAGA, biserica ortodoxă din Bădăcin, ILIE BOLOJAN, DACIAN CIOLOȘ, INDREI RAȚIU, Fundația "Ion Rațiu", Marea Britanie, VALENTIN VĂLCĂUAN, fiu al satului, rezident în Germania și alții.
***
Scenarist și producător: Sandrino Gavriloaia
Director de imagine: Andrei Coruț
Montajul: Mihaela Vișan
