Județul Olt păstrează numeroase lăcașuri bisericești și mănăstirești vechi de secole, multe dintre ele restaurate de-a lungul timpului, ceea ce a permis recuperarea unei importante părți din istoria lor. Dintre mănăstirile oltene, trei ocupă un loc aparte datorită domnitorilor care le-au ctitorit și îngrijit: Clocociov, Brâncoveni și Călui. Vedem o nouă ediție “Memoria locului”, duminică, 27 septembrie, de la ora 17:30, la TVR 3.
Mănăstirea Clocociov
Așezată în orașul Slatina, Mănăstirea Clocociov este închinată Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. Existența sa se leagă de grija mai multor domnitori ai Țării Românești: Neagoe Basarab, Mihai Viteazul și Matei Basarab au veghiat, pe rând, la ridicarea ei. Cel din urmă, Matei Basarab, a construit complexul monahal împreună cu nepotul său, ansamblu ce se păstrează până astăzi, atât ca formă, cât și parțial ca pictură.
Numele de Clocociov ar putea proveni fie de la cuvântul de origine celtă clivus (deal, pantă abruptă), fie de la toponimul local „Clocotii", legat de zgomotul apelor Oltului, care se varsă în Dunăre.
Biserica veche, aflată în centrul complexului, este construită din cărămidă, tencuită și văruită, și urmează planul triconc de influență bizantină, îmbinat cu elemente autohtone specifice secolului al XVII-lea. Zidul gros ce înconjoară mănăstirea și urmele vechilor temelii, păstrate pe latura de sud, întregesc imaginea așezământului.
Pictura originală, în frescă, datează din 1645. La o restaurare făcută două secole mai târziu, aceasta a fost acoperită cu tempera de o calitate mai slabă, însă o parte din pictura bizantină inițială a fost redescoperită ulterior prin spălare. Alte etape importante de restaurare au avut loc în 1937 și, mai ales, în 1988, an în care mănăstirea a fost recunoscută ca monument istoric reprezentativ pentru patrimoniul național. Complexul găzduiește și un muzeu.
Astăzi, obștea monahală numără 39 de măicuțe, care urmează îndemnul creștin ora et labora („roagă-te și muncește"), printre atelierele mănăstirii remarcându-se cel de veșminte și accesorii bisericești. La sfârșitul secolului XX, în timpul părintelui Visarion Coman — cunoscut drept duhovnic — s-a ridicat și biserica nouă a mănăstirii, pentru a răspunde numărului tot mai mare de credincioși.
Mănăstirea Brâncoveni
Comuna Brâncoveni, din județul Olt, este locul de naștere al a doi mari domnitori ai Țării Românești: Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu. În secolul al XV-lea, boierii familiei Brâncoveanu au ridicat aici un loc de refugiu și o mică biserică din lemn.
Între 1634 și 1640, Matei Basarab, împreună cu nepotul său Preda Brâncoveanu (bunicul lui Constantin Brâncoveanu), a refăcut biserica și a construit chiliile, turnul-clopotniță, casele și beciurile domnești, precum și zidurile de apărare. Cei 22 de ani de domnie ai lui Matei Basarab — supranumit și Aga Matei din Brâncoveni — au fost marcați de o intensă activitate ctitoricească: se estimează aproape 60 de ctitorii, dintre care zece la Muntele Athos.
Constantin Brâncoveanu a continuat tradiția religioasă și culturală a străbunicului său, dezvoltând așa-numitul stil brâncovenesc — o sinteză a influențelor orientale, balcanice, autohtone și occidentale. În amintirea copilăriei petrecute la Brâncoveni, domnitorul a ridicat biserica mare a mănăstirii pe locul celei vechi; se spune că lucrarea a fost finalizată în doar două luni și sfințită în vara anului 1699.
În pridvorul bisericii sunt înmormântați Radu Șapcă, susținător al Revoluției de la 1848, și starețul Teodosie, cel care a repictat biserica în jurul anului 1842. Tot aici se odihnește și doamna Stanca, mama lui Constantin Brâncoveanu, alături de soțul și de socrul ei; fiul cel mare al Stancăi, Barbu, ucis la 25 de ani la Constantinopol, este de asemenea înmormântat aici. Rămasă văduvă la 22 de ani, doamna Stanca a crescut singură patru copii și a întreprins, spre finalul vieții, un pelerinaj de cinci ani la Locurile Sfinte.
Complexul monahal cuprinde și o curte interioară cu izvorul tămăduirii, apă căreia tradiția îi atribuie vindecarea lui Matei Basarab de o boală de piele. O valoare aparte o are Bolnița — biserica mică, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril — ridicată în anul 1700 și pictată de meșterii școlii de la Hurezi, sub îndrumarea artistului grec Constantinos.
În satul Brâncoveni se mai păstrează și astăzi ruinele curților domnești unde s-au născut cei doi domnitori, mărturie a fastului de odinioară.
Printre obiectele de patrimoniu ale mănăstirii se numără icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, îmbrăcată în argint — copie după o icoană de la Mănăstirea Hilandar, la rândul ei zugrăvită după icoana atribuită Sfântului Evanghelist Luca — precum și o raclă cu moaște ale mai multor sfinți: Apostolul Andrei, Nicolae, Spiridon, Serafim de Sarov, Ioan Gură de Aur, Nectarie din Eghina, Ioan Rusul și Vasile cel Mare, alături de o icoană a Sfântului Constantin Brâncoveanu cu o parte din moaștele sale.
Mănăstirea Călui
Potrivit pisaniei, Mănăstirea Călui a fost ridicată în timpul domniei lui Neagoe Basarab (1512–1521), avându-i ca ctitori pe Dumitru Pârcălabul, Balica Spătarul și Vlad Banul — bunicul vitejilor frați Buzești. Instabilitatea politică a întrerupt lucrările, reluate în 1588 de nepoții ctitorilor, frații Radu, Preda și Stroe Buzescu, sfetnici și luptători de seamă ai lui Mihai Viteazul. Aici se află primul portret cunoscut al lui Mihai Viteazul în calitate de domnitor.
Biserica a fost construită după modelul celei de la Mănăstirea Cozia (secolul al XIV-lea), ea însăși inspirată de arhitectura bisericilor grecești din secolul al XIII-lea. Sistemul de blocuri alternante de piatră și cărămidă aparentă îi conferă originalitate, iar turla pantocratorului, lipsită de stâlpi de susținere, reprezintă o soluție inginerească remarcabilă pentru epocă.
Pictura interioară a fost realizată de zugravul Mina, care, pe lângă activitatea de pictor bisericesc, a fost și agent diplomatic — cunoscut sub numele de Mihail Pretor —, trimis de Mihai Viteazul în misiuni diplomatice în țară, în Europa și la Poarta Otomană. În pronaos se remarcă tabloul votiv al frațiilor Buzești, alături de portretele doamnei Stanca (a doua soție a lui Mihai Viteazul) și ale fiului ei, Pătrașcu-Vodă, ale Florichii — fiica lui Mihai Viteazul — și ale soțiilor fraților Buzești. După ce Mihai Viteazul a urcat pe tron, portretul său a fost adăugat în naosul bisericii, peste pictura inițială, semnat tot de zugravul Mina.
Pictura a mai fost restaurată în 1834 de Barbu Coșoveanu, artist consacrat la Craiova, ocazie cu care a fost adăugată o nouă pisanie.
Frații Buzești — Radu, Preda și Stroe — s-au remarcat în campaniile lui Mihai Viteazul împotriva otomanilor. Preda Buzescu, mare-ban al Craiovei, și fratele său Radu Buzescu, alături de soția acestuia, jupânița Stanca, își dorm somnul de veci în pronaosul bisericii; alte patru pietre de mormânt ale urmașilor lor se află astăzi în pavajul din fața lăcașului. Pridvorul inițial al bisericii a fost demolat de-a lungul timpului.
După o perioadă de pustiire, mănăstirea a fost readusă parțial la viață în 1825, prin grija starețului Chiriac Rânicianu. Călătorul Paul de Alep, care a vizitat locul în august 1657, povestea că mănăstirea era atât de bine ascunsă între dealuri și păduri, încât nu i-a observat existența decât ajungând chiar la poarta turnului-clopotniță — o trăsătură specifică multor ansambluri monahale din Țara Românească, zidite intenționat în locuri ferite.
În perioada contemporană, mănăstirea a beneficiat de un amplu proces de restaurare, care a vizat biserica, turnul-clopotniță, amenajarea spațiului exterior, modernizarea instalațiilor electrice și termice, precum și construirea unor corpuri-anexă. Pentru a proteja pictura valoroasă a bisericii vechi și pentru a răspunde numărului mare de credincioși, a fost ridicată și o a doua biserică, mai încăpătoare.
***
Vă invităm să vedeți unele dintre cele mai frumoase mănăstiri din județul Olt, duminică, 27 septembrie, de la ora 17:30, la TVR 3 și online pe TVR+.
Emisiunea “Memoria locului” se difuzează duminica, de la ora 11:30, la TVR Craiova.
Puteți viziona edițiile emisiunii pe canalul oficial de YouTube al TVR Craiova și pe siteul tvr-craiova.ro.
Așteptăm opiniile și sugestiile dumneavoastră pe pagina de Facebook a TVR 3.
***
“Memoria locului” își propune să descopere poveştile ce stau încă ascunse în zidurile sau în lemnul vechilor biserici, locuri minunate, pline de însemnătate și oameni care ne dau o stare de bine. Subiectele emisiunii sunt dedicate arhitecturii de patrimoniu dar şi celei rezidențiale. Alături de arhitecți va fi evaluată starea de conservare a monumentelor istorice de pe teritoriul Olteniei. Vom trage un semnal de alarmă pentru salvarea clădirilor uitate și distruse și vom oferi ca modele, proiecte de restaurare reuşite. Vor fi alese clădiri care prin valoarea lor arhitecturală și istorică devin clădiri simbol pentru o localitate.
Realizator: Simona Carauleanu
Cameramani: A. Dijmărescu, I. Șerban, V. Popa
Editor imagine: Lucian Popa
Credit foto: capturi din emisiune/ YouTube TVR
