Mediaș, "orașul de la Răscruce", este astăzi ca un loc de liniște, în contrast pregnant cu trecutul său agitat, dovedit de fortificațiile ce încă veghează asupra așezării.
Clădirile și porțile medievale din centrul orașului ascund ecouri ale locuitorilor de odinioară, simboluri misterioase ce invită la descifrare. .
. Zidurile, turnurile, și enigmele șoptesc despre bătălii, legende, francmasonerie, un domnitor captiv și vrăjitoare arse pe rug, alcătuind o bogată moștenire culturală pe care prezentul încearcă să o onoreze. Urmele așezărilor umane din zonă datează din Neoliticul Timpuriu, iar descoperirile arheologice mărturisesc o viață neîntreruptă pe aceste meleaguri. .
Printre atracțiile turistice se remarcă fragmente din zidul de apărare și cele nouă turnuri. Turnul Trâmbițașilor, cea mai înaltă clădire a orașului, atrage atenția prin înclinația sa, similară cu cea a Turnului din Pisa, fiind rezultatul unei fundații slabe. Cele patru turnulețe de pe colțuri reamintesc dreptul Mediașului de a avea judecătorie proprie și de a aplica pedeapsa cu moartea. .
Turnul Maria a servit drept capelă în timpul epidemiei de ciumă, dar și ca loc de tortură. Legenda spune că a fost pentru scurt timp, locul de detenție al lui Vlad Țepeș în drumul său spre Vișegrad. .
Construită pe ruinele unei bazilici romane, biserica fortificată Sfânta Margareta a reprezentat nucleul în jurul căruia s-a dezvoltat treptat cetatea. Spre deosebire de alte așezări, la Mediaș s-a păstrat nu doar clădirea bisericii, ci și a întregului ansamblu fortificat, incluzând zidurile și turnurile de apărare. Aici, principele transilvănean Ștefan Báthory a fost ales rege al Poloniei. Biserica, inițial romanică, a fost modificată de-a lungul timpului, frescele datând din 1390 și 1488. Astfel, Mediașul se prezintă ca o cetate cu o bogată moștenire culturală, ce merită explorată și apreciată.