| |
Program disponibil doar pe teritoriul României și al Republicii Moldova
|
|
|
|
07 : 00 |
Weekend matinal
Matinal Sport
Producatori Raluca Neagu, Horaţiu Rusu
Transmisiune directa
Sport
Matinal Sport
Producatori Raluca Neagu, Horaţiu Rusu
Transmisiune directa
Sport
|
|
|
|
07 : 30 |
|
|
|
08 : 00 |
|
|
|
08 : 30 |
|
|
|
09 : 00 |
|
|
|
09 : 30 |
Fake News Alert
Prezentator Mihai Isac
Fake News Alert este dedicată combaterii dezinformării și expunerii falsurilor care circulă în spațiul public. Scopul este de a educa publicul, promovând gândirea critică și informarea corectă.
Producatori: Mihaela Ursu, Anastasia Ciuleacu
Prezentator Mihai Isac
Fake News Alert este dedicată combaterii dezinformării și expunerii falsurilor care circulă în spațiul public. Scopul este de a educa publicul, promovând gândirea critică și informarea corectă.
Producatori: Mihaela Ursu, Anastasia Ciuleacu
|
|
|
|
10 : 00 |
Dialoguri colorate
Prezentator: Anatol Fornea
Emisiunea „Dialoguri colorate” realizata şi prezentata de jurnalistul și caricaturistul Anatol Fornea, ne propune să cunoaștem oameni cu idei, dar și cu povești interesante de viață, prin intermediul desenului și a întrebărilor alese.
Invitat Pavel Sirbu-comediant
Producător: Luminiţa Popa
Prezentator: Anatol Fornea
Emisiunea „Dialoguri colorate” realizata şi prezentata de jurnalistul și caricaturistul Anatol Fornea, ne propune să cunoaștem oameni cu idei, dar și cu povești interesante de viață, prin intermediul desenului și a întrebărilor alese.
Invitat Pavel Sirbu-comediant
Producător: Luminiţa Popa
|
|
|
|
10 : 30 |
InfoArmat
Premiera
Emisiunea este realizată de către Centrul mass-media militară a Ministerului Apărării și reflectă activitatea Armatei Naționale a Republicii Moldova. Emisunea promovează valorile euro-atlantice.
Premiera
Emisiunea este realizată de către Centrul mass-media militară a Ministerului Apărării și reflectă activitatea Armatei Naționale a Republicii Moldova. Emisunea promovează valorile euro-atlantice.
|
|
|
|
11 : 00 |
Ferma
Anul 26-Editia 1265
Nu mai aveţi loc la oraş? Încercaţi la ţară!
Emisiune pentru actuali şi viitori tineri fermieri
Cheia succesului-„Să gândim românește... să mâncăm românește!
Zona legumicolă Vărăști este în Centura verde a Capitalei. Ea se întinde pe 50 ha protejate dar si în câmp deschis. Spațiile protejate au devenit o prioritate, solariile și serele asigura legume pe tot timpul anului. În anul 2016 producătorii de legume și zarzavaturi din comună s-au asociat înființând o Cooperativă agricola care au semnat un contract de permanentă cu un cunoscut Reteiler.
Membrii cooperatori lucrează în familie și predau aproape toată productia Cooperativei care asigură depozitarea in spații special amenajate, cu temperatura controlata, cu o Platformă de încărcare modernă folosită în aer liber, când vremea o permite. Cooperativa deține în afara de solarii
și o seră modernă, cu aer cald, pe 1 ha, unde se cultivă ridichii, salată, ceapă verde, verdețuri și tomate în special dar și alte legume. Mai au si o sera mai veche, de mărime mai mică. Membrii cooperatori rămân proprietari pe terenurile lor și doar producția se desface si se valorifica prin cooperativă,
unde disciplina și planificarea sunt obligatorii. Munca aici este o poveste de familie. Formele asociative au un rol pozitiv in viața locuitorilor comunei. Mulți dintre membri sunt de la începuturi și lucrează împreună cu întreaga familie. Ei fac eșalonat plantarea, intreținerea și recoltarea, totul fiind atent coordonat. Deviza primarului care a sprijinit de la inceput Cooperativa, dar și a membrilor este "să ne întoarcem la gustul de altadată și sa gândim și să mâncăm românește”.
Cooperativa detine și o sectie de murat legume si una pentru producerea pastei de tomate. Spălarea, sortarea și ambalarea legumelor se face cu multă atenție în noul depozit cu o lungime de 800 m în care iarna se pastrează varză albă și rosie dar si cartofi și rădăcinoase. Se trimite cât mai repede la supermarket pentru a se pastra prospetimea si aspectul.
Presedintele Cooperativei, Doru Buturugă, a colaborat permanent cu fermierul Vlad Gheorghe, președintele O.I.P.A. Legume-Fructe care i-a ajutat cu sfaturi, idei, proiecte.
Investițiile s-au făcut cu proiecte europene in care contribuția Cooperativei a ajuns chiar si la 45%.
Munca in legumicultură nu are orar și se face permanent cu un Plan de cultură și un plan de afaceri. Fiecare cooperator face ce stie mai bine. Acum ar vrea să colaboreze și cu noii patroni români ai lanțului de supermarket si cred că vor coopera mult mai bine cu comercianții autohtoni.
Astfel Cooperativa de pe Valea Sabarului este o economie locala viabilă și functională iar oamenii sunt multumiți și nu mai pleacă afară, rămânând acasă în familie!
Participă ing. Adrian Radu Mihălean-primarul com. Vărăști-Giurgiu
Vlad Gheorghe-fermier, președinte O.I.P.A.
Ștefan Bonea-legumicultor, membru cooperator
Marian Grigore-legumicultor, membru cooperator
George Voicu-legumicultor, membru cooperator
O emisiune de Viorel Alexandru Popescu si Eugen Daniel Iancu Cosmeriuc
Anul 26-Editia 1265
Nu mai aveţi loc la oraş? Încercaţi la ţară!
Emisiune pentru actuali şi viitori tineri fermieri
Cheia succesului-„Să gândim românește... să mâncăm românește!
Zona legumicolă Vărăști este în Centura verde a Capitalei. Ea se întinde pe 50 ha protejate dar si în câmp deschis. Spațiile protejate au devenit o prioritate, solariile și serele asigura legume pe tot timpul anului. În anul 2016 producătorii de legume și zarzavaturi din comună s-au asociat înființând o Cooperativă agricola care au semnat un contract de permanentă cu un cunoscut Reteiler.
Membrii cooperatori lucrează în familie și predau aproape toată productia Cooperativei care asigură depozitarea in spații special amenajate, cu temperatura controlata, cu o Platformă de încărcare modernă folosită în aer liber, când vremea o permite. Cooperativa deține în afara de solarii
și o seră modernă, cu aer cald, pe 1 ha, unde se cultivă ridichii, salată, ceapă verde, verdețuri și tomate în special dar și alte legume. Mai au si o sera mai veche, de mărime mai mică. Membrii cooperatori rămân proprietari pe terenurile lor și doar producția se desface si se valorifica prin cooperativă,
unde disciplina și planificarea sunt obligatorii. Munca aici este o poveste de familie. Formele asociative au un rol pozitiv in viața locuitorilor comunei. Mulți dintre membri sunt de la începuturi și lucrează împreună cu întreaga familie. Ei fac eșalonat plantarea, intreținerea și recoltarea, totul fiind atent coordonat. Deviza primarului care a sprijinit de la inceput Cooperativa, dar și a membrilor este "să ne întoarcem la gustul de altadată și sa gândim și să mâncăm românește”.
Cooperativa detine și o sectie de murat legume si una pentru producerea pastei de tomate. Spălarea, sortarea și ambalarea legumelor se face cu multă atenție în noul depozit cu o lungime de 800 m în care iarna se pastrează varză albă și rosie dar si cartofi și rădăcinoase. Se trimite cât mai repede la supermarket pentru a se pastra prospetimea si aspectul.
Presedintele Cooperativei, Doru Buturugă, a colaborat permanent cu fermierul Vlad Gheorghe, președintele O.I.P.A. Legume-Fructe care i-a ajutat cu sfaturi, idei, proiecte.
Investițiile s-au făcut cu proiecte europene in care contribuția Cooperativei a ajuns chiar si la 45%.
Munca in legumicultură nu are orar și se face permanent cu un Plan de cultură și un plan de afaceri. Fiecare cooperator face ce stie mai bine. Acum ar vrea să colaboreze și cu noii patroni români ai lanțului de supermarket si cred că vor coopera mult mai bine cu comercianții autohtoni.
Astfel Cooperativa de pe Valea Sabarului este o economie locala viabilă și functională iar oamenii sunt multumiți și nu mai pleacă afară, rămânând acasă în familie!
Participă ing. Adrian Radu Mihălean-primarul com. Vărăști-Giurgiu
Vlad Gheorghe-fermier, președinte O.I.P.A.
Ștefan Bonea-legumicultor, membru cooperator
Marian Grigore-legumicultor, membru cooperator
George Voicu-legumicultor, membru cooperator
O emisiune de Viorel Alexandru Popescu si Eugen Daniel Iancu Cosmeriuc
|
|
|
|
11 : 30 |
|
|
|
12 : 00 |
Pescar hoinar
„Două lacuri.... două specii ţintă”
Vă invităm, din nou, alături de noi, într-o expediţie marca „Pescar hoinar”... o călătorie, în care, din nou, vremea a fost mai „mofturoasă” decât peştii. Ştefan a plecat în căutarea şalăului pe lacul Tâncăbeşti... a pescuit de pe mal, a schimbat locuri şi năluci şi a reuşit să aducă la poză şalăii suspicioşi. A doua zi, s-a întors pe acelaşi lac, de data aceasta cu „întăriri”-echipamentul de feeder. Crapii au fost mai cooperanţi decât colocatarii lor şi au venit, rând pe rând, la masă. Se pare că vremea le-a făcut poftă de mâncare şi le-a dat energie pentru că drilurile au fost spectaculoase, pozele frumoase şi eliberările „ca la carte”. Pe Balta Palatului Căciulaţi, Iulia a pescuit la spinning, alături de Mircea Horobeţ, bucătar pasionat şi pescar sportiv de competiţie... s-au bucurat de natură, de aer curat, dar şi de drilurile cu câţiva şalăi mai pofticioşi-pe scurt, încă o poveste cu şi despre pescuit şi amintiri de neuitat.
Prezintă: Ştefan Stoica şi Iulia Popescu
Producător şi realizator: Ligia Baboş
„Două lacuri.... două specii ţintă”
Vă invităm, din nou, alături de noi, într-o expediţie marca „Pescar hoinar”... o călătorie, în care, din nou, vremea a fost mai „mofturoasă” decât peştii. Ştefan a plecat în căutarea şalăului pe lacul Tâncăbeşti... a pescuit de pe mal, a schimbat locuri şi năluci şi a reuşit să aducă la poză şalăii suspicioşi. A doua zi, s-a întors pe acelaşi lac, de data aceasta cu „întăriri”-echipamentul de feeder. Crapii au fost mai cooperanţi decât colocatarii lor şi au venit, rând pe rând, la masă. Se pare că vremea le-a făcut poftă de mâncare şi le-a dat energie pentru că drilurile au fost spectaculoase, pozele frumoase şi eliberările „ca la carte”. Pe Balta Palatului Căciulaţi, Iulia a pescuit la spinning, alături de Mircea Horobeţ, bucătar pasionat şi pescar sportiv de competiţie... s-au bucurat de natură, de aer curat, dar şi de drilurile cu câţiva şalăi mai pofticioşi-pe scurt, încă o poveste cu şi despre pescuit şi amintiri de neuitat.
Prezintă: Ştefan Stoica şi Iulia Popescu
Producător şi realizator: Ligia Baboş
|
|
|
|
12 : 30 |
Grădini de vis: geometrie, artă, viaţă
(Jardins d'ici et d'ailleurs, Franţa, 2016), sezon 2, 20 eps
Regia: Emmanuel Descombes, Aurélia Michon, Jean-Michel Vennemani
Arhitectul peisagist Jean-Philippe Teyssier ne prezintă cele mai frumoase grădini din Franţa şi din întreaga lume. Datorită întâlnirilor lui cu grădinari, peisagişti, horticultori, arhitecţi, istorici sau administratori de domenii, arta acestor spaţii naturale se dezvăluie ochilor noştri.
Realizatorii au vorbit cu artiştii peisagişti care găsesc soluţii inovatoare pentru a oferi spaţii pentru respiraţie şi poezie într-o lume tot mai urbanizată.
Ep. 25: Grădinile Jnan Sbil-Maroc
Oraşul Fes din nordul Marocului adăposteşte cea mai mare Medina-oraşul vechi-din lume. La interescţia oraşului vechi cu cel nou se află grădinile Jnan Sbil-înseamnă Rai în limba arabă-care se desfăşoară pe o suprafaţă de mai bine de 7 hectare.
Ele au fost înfiinţate la iniţiativa sultanului Moulay Abdallah în secolul al XVIII-lea şi au devenit grădini publice abia la sfârşitul secolului trecut. Vegetaţia lor excepţională este compusă din numeroase esenţe, precum eucalipt, pin şi palmieri, bătrâni de mai mult de un secol.
(Jardins d'ici et d'ailleurs, Franţa, 2016), sezon 2, 20 eps
Regia: Emmanuel Descombes, Aurélia Michon, Jean-Michel Vennemani
Arhitectul peisagist Jean-Philippe Teyssier ne prezintă cele mai frumoase grădini din Franţa şi din întreaga lume. Datorită întâlnirilor lui cu grădinari, peisagişti, horticultori, arhitecţi, istorici sau administratori de domenii, arta acestor spaţii naturale se dezvăluie ochilor noştri.
Realizatorii au vorbit cu artiştii peisagişti care găsesc soluţii inovatoare pentru a oferi spaţii pentru respiraţie şi poezie într-o lume tot mai urbanizată.
Ep. 25: Grădinile Jnan Sbil-Maroc
Oraşul Fes din nordul Marocului adăposteşte cea mai mare Medina-oraşul vechi-din lume. La interescţia oraşului vechi cu cel nou se află grădinile Jnan Sbil-înseamnă Rai în limba arabă-care se desfăşoară pe o suprafaţă de mai bine de 7 hectare.
Ele au fost înfiinţate la iniţiativa sultanului Moulay Abdallah în secolul al XVIII-lea şi au devenit grădini publice abia la sfârşitul secolului trecut. Vegetaţia lor excepţională este compusă din numeroase esenţe, precum eucalipt, pin şi palmieri, bătrâni de mai mult de un secol.
|
|
|
|
13 : 00 |
Grădini de vis: geometrie, artă, viaţă
(Jardins d'ici et d'ailleurs, Franţa, 2016), sezon 2, 20 eps
Regia: Emmanuel Descombes, Aurélia Michon, Jean-Michel Vennemani
Ep. 26: Sacro Bosco-Italia
Sacro Bosco, grădină misterioasă din nord est-ul Romei, a fost înfiinţată în anii 1.550 de Vicino Orsini, duce de Bomarzo, care a înfrumuseţat-o permanent până la moartea sa, în 1584.
Ca sursă de inspiraţie a fost folosită civilizaţia etruscă, dar într-un stil care se apropie de manierism, curent apărut la finalul Renaşterii italiene în care erau refuzate regulile tradiţionale de armonie şi de imitare a naturii.
După moartea lui Vicino Orsini, grădina este părăsită timp de peste 350 de ani. A fost redescoperită pe la mijlocul secolului al XX-lea mai ales datorită lui Salvador Dali. Sacro Bosco rămâne şi în zilele noastre o sursă de inspiraţie pentru artişti.
(Jardins d'ici et d'ailleurs, Franţa, 2016), sezon 2, 20 eps
Regia: Emmanuel Descombes, Aurélia Michon, Jean-Michel Vennemani
Ep. 26: Sacro Bosco-Italia
Sacro Bosco, grădină misterioasă din nord est-ul Romei, a fost înfiinţată în anii 1.550 de Vicino Orsini, duce de Bomarzo, care a înfrumuseţat-o permanent până la moartea sa, în 1584.
Ca sursă de inspiraţie a fost folosită civilizaţia etruscă, dar într-un stil care se apropie de manierism, curent apărut la finalul Renaşterii italiene în care erau refuzate regulile tradiţionale de armonie şi de imitare a naturii.
După moartea lui Vicino Orsini, grădina este părăsită timp de peste 350 de ani. A fost redescoperită pe la mijlocul secolului al XX-lea mai ales datorită lui Salvador Dali. Sacro Bosco rămâne şi în zilele noastre o sursă de inspiraţie pentru artişti.
|
|
|
|
13 : 30 |
Călătorii cu gust
Producător si realizator Vitalie Gutu
Producător si realizator Vitalie Gutu
|
|
|
|
14 : 00 |
Telejurnal
Ştiri Meteo
Prezintă: Andra Soceanu/Loredana Iordache
Producător Diana Anghel/Dorin Munteanu
Transmisiune directă
Sport
Ştiri Meteo
Prezintă: Andra Soceanu/Loredana Iordache
Producător Diana Anghel/Dorin Munteanu
Transmisiune directă
Sport
|
|
|
|
14 : 30 |
Fake News Alert
Prezentator Mihai Isac
Producatori: Mihaela Ursu, Anastasia Ciuleacu
(Reluare)
Prezentator Mihai Isac
Producatori: Mihaela Ursu, Anastasia Ciuleacu
(Reluare)
Poet şi poezie
Realizator Nicolae Jelescu
Producător Dan Jelescu
(Reluare)
Realizator Nicolae Jelescu
Producător Dan Jelescu
(Reluare)
|
|
|
|
15 : 00 |
Tezaur folcloric
Prezintă Gheorghiţa Nicolae
Ediţie dedicată lui Benone Sinulescu
Producător TVR Roxana Ionela Popuşoi
Prezintă Gheorghiţa Nicolae
Ediţie dedicată lui Benone Sinulescu
Producător TVR Roxana Ionela Popuşoi
|
|
|
|
15 : 30 |
|
|
|
16 : 00 |
Istorii de bun gust
Sezon nou
Experienta numită Vama Veche
Când spui „Vama Veche”, gândul fuge aproape reflex la răsărituri pe plajă, chitare obosite de nisip și nopti lungi, unde zgomotul valurilor se amestecă cu cel al boxelor. Un loc al libertătii si al excesului, al legendelor boeme care au alimentat imaginarul colectiv timp de decenii.Dar, uneori, chiar si un loc atât de puternic ancorat într-o mitologie personală si colectivă se lasă rescris de către cei care îi dau un alt sens. Satul Vama Veche este prezentat, în primele atestări, ca o aşezare locuită de câteva zeci de familii, majoritatea agricultori şi pescari si, din acest motiv, ideea că acesta ar putea deveni un important punct de atracţie turistică părea o ipoteză nerealistă. Aici a inceput singurul festival de antropologie, "Antropologika", de la noi din tara, o speranta a redefinirii si a redevenirii localitatii Vama Veche, la starea de boema care a fost candva! În ultimele veri, se pare că Vama Veche începe să se uite si spre alt tip de experientă, una a reflectiei, a întâlnirii între oameni de idei si stiintă, între poezie si cercetare. Aici, în acelasi spatiu în care se bea cafeaua cu nisip dimineata si se dansează pe plajă noaptea, Vama Veche redevine un loc care propune un altfel de dialog.
Realizator: Camelia Moise
Producător: Dana Stefanescu
Sezon nou
Experienta numită Vama Veche
Când spui „Vama Veche”, gândul fuge aproape reflex la răsărituri pe plajă, chitare obosite de nisip și nopti lungi, unde zgomotul valurilor se amestecă cu cel al boxelor. Un loc al libertătii si al excesului, al legendelor boeme care au alimentat imaginarul colectiv timp de decenii.Dar, uneori, chiar si un loc atât de puternic ancorat într-o mitologie personală si colectivă se lasă rescris de către cei care îi dau un alt sens. Satul Vama Veche este prezentat, în primele atestări, ca o aşezare locuită de câteva zeci de familii, majoritatea agricultori şi pescari si, din acest motiv, ideea că acesta ar putea deveni un important punct de atracţie turistică părea o ipoteză nerealistă. Aici a inceput singurul festival de antropologie, "Antropologika", de la noi din tara, o speranta a redefinirii si a redevenirii localitatii Vama Veche, la starea de boema care a fost candva! În ultimele veri, se pare că Vama Veche începe să se uite si spre alt tip de experientă, una a reflectiei, a întâlnirii între oameni de idei si stiintă, între poezie si cercetare. Aici, în acelasi spatiu în care se bea cafeaua cu nisip dimineata si se dansează pe plajă noaptea, Vama Veche redevine un loc care propune un altfel de dialog.
Realizator: Camelia Moise
Producător: Dana Stefanescu
|
|
|
|
16 : 30 |
|
|
|
17 : 00 |
Caravana TVR Moldova „La tine-n sat”
Emisiunea Caravana TVR Moldova “La tine-n sat” la Cruzeşti, municipiul Chişinău
În comuna Cruzeşti din municipiul Chişinău nu există un cămin cultural. Evenimentele se desfăşoară în cantina Centrului Educaţional Gimnaziu-Grădiniţă din localitate, un spaţiu renovat recent, inclusiv prin contribuţia, nerambursabilă, de un milion cinci sute de mii de lei, acordată de Guvernul României în cadrul Programului de asistenţă tehnică şi financiară implementat de FISM.
Printre roblemele localităţii sunt-insuficienţa cadrelor didactice. Oamenii cer autorităţilor locale să elaboreze strategii de dezvoltare a unor proiecte pentru activităţi economice. În partea nouă a comunei Cruzeşti este instalat sistemul de canalizare, dar acesta ar putea fi funcţional abia după construcţia unei staţii regionale de epurare, costul căreia ar fi de circa 15 milioane de lei, bani pe care autorităţile speră sî-i acceseze din fonduri europene.
Comuna Cruzeşti este înfrăţită cu municipiul Giurgiu şi comuna Ciorteşti, judeţul Iaşi, România.
Realizator si producător: Tatiana Sturza-Chetrari
Emisiunea Caravana TVR Moldova “La tine-n sat” la Cruzeşti, municipiul Chişinău
În comuna Cruzeşti din municipiul Chişinău nu există un cămin cultural. Evenimentele se desfăşoară în cantina Centrului Educaţional Gimnaziu-Grădiniţă din localitate, un spaţiu renovat recent, inclusiv prin contribuţia, nerambursabilă, de un milion cinci sute de mii de lei, acordată de Guvernul României în cadrul Programului de asistenţă tehnică şi financiară implementat de FISM.
Printre roblemele localităţii sunt-insuficienţa cadrelor didactice. Oamenii cer autorităţilor locale să elaboreze strategii de dezvoltare a unor proiecte pentru activităţi economice. În partea nouă a comunei Cruzeşti este instalat sistemul de canalizare, dar acesta ar putea fi funcţional abia după construcţia unei staţii regionale de epurare, costul căreia ar fi de circa 15 milioane de lei, bani pe care autorităţile speră sî-i acceseze din fonduri europene.
Comuna Cruzeşti este înfrăţită cu municipiul Giurgiu şi comuna Ciorteşti, judeţul Iaşi, România.
Realizator si producător: Tatiana Sturza-Chetrari
|
|
|
|
17 : 30 |
|
|
|
18 : 00 |
Istorii cu tâlc
Alex Calancea: „Muzica face parte din mine”
Alex Calancea-unul dintre cei mai influenți muzicieni ai Republicii Moldova, producător, compozitor și fondatorul proiectului „Alex Calancea Band”-este invitatul noii ediţii Istorii cu tâlc. Cu o viziune artistică puternică și un stil inconfundabil, Alex Calancea a reușit să aducă folclorul mai aproape de publicul de astăzi, transformând tradiția într-un limbaj muzical modern și spectaculos. Vorbim despre parcursul său, despre curajul de a crea și despre proiecte care au redefinit scena muzicală, inclusiv universul „Lupii lui Calancea”.
Invitaţii emisiunii sunt personalităţi din diferite domenii, iar discuţiile sunt pline de confidențe, destăinuiri despre experiențe, eșecuri, dorințe de realizare, stări de bine, emoții, creșteri.
Moderatorul podcastului este actorul şi prezentatorul Anatol Guzic.
Producător: Adriana Goraș
Alex Calancea: „Muzica face parte din mine”
Alex Calancea-unul dintre cei mai influenți muzicieni ai Republicii Moldova, producător, compozitor și fondatorul proiectului „Alex Calancea Band”-este invitatul noii ediţii Istorii cu tâlc. Cu o viziune artistică puternică și un stil inconfundabil, Alex Calancea a reușit să aducă folclorul mai aproape de publicul de astăzi, transformând tradiția într-un limbaj muzical modern și spectaculos. Vorbim despre parcursul său, despre curajul de a crea și despre proiecte care au redefinit scena muzicală, inclusiv universul „Lupii lui Calancea”.
Invitaţii emisiunii sunt personalităţi din diferite domenii, iar discuţiile sunt pline de confidențe, destăinuiri despre experiențe, eșecuri, dorințe de realizare, stări de bine, emoții, creșteri.
Moderatorul podcastului este actorul şi prezentatorul Anatol Guzic.
Producător: Adriana Goraș
|
|
|
|
18 : 30 |
|
|
|
19 : 00 |
Telejurnal Moldova
Prezentator: Svetlana Gore
Producători: Anastasia Ciuleacu, Mihaela Ursu
ACEST PROGRAM SE ADRESEAZĂ ŞI PERSOANELOR CU DEFICIENŢE DE AUZ
Transmisiune directă
Prezentator: Svetlana Gore
Producători: Anastasia Ciuleacu, Mihaela Ursu
ACEST PROGRAM SE ADRESEAZĂ ŞI PERSOANELOR CU DEFICIENŢE DE AUZ
Transmisiune directă
|
|
|
|
19 : 30 |
Reportajele/Interviurile Telejurnalului
Europa Azi
Europa Azi este o rubrica din care telespectatorii vor afla ce se întâmpla in Uninea Europeana, ce decizii se iau in forurile de conducere, cum trăiesc cetățenii din acest spațiu.
Realizator: Vitalie Enache
Europa Azi este o rubrica din care telespectatorii vor afla ce se întâmpla in Uninea Europeana, ce decizii se iau in forurile de conducere, cum trăiesc cetățenii din acest spațiu.
Realizator: Vitalie Enache
|
|
|
|
20 : 00 |
Lectia de istorie
Generatia de aur a Basarabiei care a faurit Unirea de la 27 martie 1918
Realizator: Vasile Munteanu
Generatia de aur a Basarabiei care a faurit Unirea de la 27 martie 1918
Realizator: Vasile Munteanu
|
|
|
|
20 : 30 |
|
|
|
21 : 00 |
Memorie şi destin
Producător: Luminita Popa
Producător: Luminita Popa
|
|
|
|
21 : 30 |
Impact plus
Producator si realizator Constantin Uzdris
Producator si realizator Constantin Uzdris
|
|
|
|
22 : 00 |
Nicolas Cage, savantul nebun al Hollywoodului
Documentar (Nicolas Cage, Le savant fou d’Hollywood, Franţa, 2025)
RealizatorNicolas Maupied
Documentar. Nicolas Cage este, într-adevăr, un actor-savant nebun; un artist puţin sărit de pe fix, dedicat în întregime experimentării, căutând permanent să-şi îmbunătăţească jocul actoricesc, hotărât să pună la punct noi formule şi folosind fiecare film al său drept un teren de testare. Firea sa profundă de savant nebun-cheia pentru a-l înţelege-este lentila prin care este filmat acest documentar-portret.
(AP)
Documentar (Nicolas Cage, Le savant fou d’Hollywood, Franţa, 2025)
RealizatorNicolas Maupied
Documentar . Nicolas Cage este, într-adevăr, un actor-savant nebun; un artist puţin sărit de pe fix, dedicat în întregime experimentării, căutând permanent să-şi îmbunătăţească jocul actoricesc, hotărât să pună la punct noi formule şi folosind fiecare film al său drept un teren de testare. Firea sa profundă de savant nebun-cheia pentru a-l înţelege-este lentila prin care este filmat acest documentar-portret.
|
|
|
|
22 : 30 |
Zi de zi cu părintele Ctin Necula
Producator: Victor Dochia
Producator: Victor Dochia
|
|
|
|
23 : 00 |
Telejurnal
Ştiri
Prezintă Alina Stancu
Producător Diana Anghel/Dorin Munteanu
Ştiri
Prezintă Alina Stancu
Producător Diana Anghel/Dorin Munteanu
|
|
|
|
23 : 30 |
Fake News Alert
Prezentator Mihai Isac
Producatori: Mihaela Ursu, Anastasia Ciuleacu
(Reluare)
Prezentator Mihai Isac
Producatori: Mihaela Ursu, Anastasia Ciuleacu
(Reluare)
|
|
|
|
00 : 00 |
Drag de România mea
Sezon nou
Prezintă: Paul Surugiu-Fuego
Invitati: Rodica Mandache, Nicole Cherry, Alexandru Lozanciuc si Corina Chiriac
Producător Codruţa Prunariu
Sezon nou
Prezintă: Paul Surugiu-Fuego
Invitati: Rodica Mandache, Nicole Cherry, Alexandru Lozanciuc si Corina Chiriac
Producător Codruţa Prunariu
|
|
|
|
00 : 30 |
|
|
|
01 : 00 |
|
|
|
01 : 30 |
Caravana TVR Moldova „La tine-n sat”
Realizator si producător: Tatiana Sturza-Chetrari
(Reluare)
Realizator si producător: Tatiana Sturza-Chetrari
(Reluare)
|
|
|
|
02 : 00 |
|
|
|
02 : 30 |
Impact plus
Producator si realizator Constantin Uzdris
(Reluare)
Producator si realizator Constantin Uzdris
(Reluare)
|
|
|
|
03 : 00 |
Telejurnal Moldova
Prezentator: Svetlana Gore
Producători: Anastasia Ciuleacu, Mihaela Ursu
ACEST PROGRAM SE ADRESEAZĂ ŞI PERSOANELOR CU DEFICIENŢE DE AUZ
(Reluare)
Prezentator: Svetlana Gore
Producători: Anastasia Ciuleacu, Mihaela Ursu
ACEST PROGRAM SE ADRESEAZĂ ŞI PERSOANELOR CU DEFICIENŢE DE AUZ
(Reluare)
Reportajele/Interviurile Telejurnalului
|
|
|
|
03 : 30 |
Europa Azi
Realizator: Vitalie Enache
(Reluare)
Realizator: Vitalie Enache
(Reluare)
Podcast Raport
Realizator Nicolae Chicu
(Reluare)
Realizator Nicolae Chicu
(Reluare)
|
|
|
|
04 : 00 |
|
|
|
04 : 30 |
|
|
|
05 : 00 |
Fake News Alert
Prezentator Mihai Isac
Producatori: Mihaela Ursu, Anastasia Ciuleacu
(Reluare)
Prezentator Mihai Isac
Producatori: Mihaela Ursu, Anastasia Ciuleacu
(Reluare)
Dialoguri colorate
Prezentator: Anatol Fornea
Producător: Luminiţa Popa
(Reluare)
Prezentator: Anatol Fornea
Producător: Luminiţa Popa
(Reluare)
|
|
|
|
05 : 30 |
Lectia de istorie
Realizator: Vasile Munteanu
(Reluare)
Realizator: Vasile Munteanu
(Reluare)
|
|
|
|
06 : 00 |
|
|
|
06 : 30 |
|
|
|
