Am cunoscut-o acum doi ani, când drumul vieții ne-a adus împreună prin intermediul unui eveniment pe care chiar ea îl organizase într-un spațiu spectaculos din inima Bucureștiului.
Își vernisa propria expoziție de pictură intitulată “Către soare” și țin minte momentul în care am dat pentru prima oară cu ochii de tablourile ei: radiau. Efectiv radiau.
Culorile, melanjul nuanțelor, tușele fine de pensulă care descriau cea mai profundă lumină, m-au făcut să rămân hipnotizată în fața creațiilor ei.
Uite. Acolo puțin mov îmbrățișat de ușoare tente de foc, apoi azuriul acela din partea de sus, învăluit de puțin auriu și ah, uite și soarele ce radiază din spatele albastrului senin…apoi mai e și rubiniul acela ce parcă mă orbește prin puterea sa de a atrage lumina… mă învăluie, mă trage înăuntru… Ce culori, ce profunzime, ce abundență de frumos! Stăteam vrăjită în fața acelei bogății cromatice și totodată o stare de bine și bucurie se instalaseră în sufletul meu.
Aceasta este, la o primă schițare de cuvinte, Agatha Blanck, artist plastic, designer floral și mai nou, curator de suflete prin intermediul cursurilor de yoga și meditație pe care le practică.
Se autodescrie un spirit călător prin această manifestare minunată a creației care este viața. A copilărit într-un loc magic, undeva pe lângă Câmpina, un spațiu cu o energie aparte care îmbracă tot ce există: iarbă, copaci, oameni și flori. Apoi a locuit în multe locuri si a facut multe lucruri.
“La bază sunt avocat. Mi-am continuat studiile universitare la Paris, am făcut un Master în Drept Francez, European și Internațional de Afaceri la Universitatea Paris II Assas. Am profesat puțin într-un cabinet francez apoi mi-am deschis cu un coleg american un cabinet de avocatură unde am rămas un an. M-am mutat apoi la Londra pentru câteva luni, iar în 2007 am revenit în România cu o altă “identitate”, ca să spun așa. Cea de artist. Mi-am deschis primul atelier de design floral din România, am început să decorez locuințe și vitrine, am avut cu George Neagu un proiect minunat, “Fleurs avec George”, am creat două colecții de lumânări organice și o linie de globuri de Crăciun și am pictat foarte mult. Am pictat stări, am pictat emoții, am lăsat să vină și să curgă culorile prin mine, m-au hrănit și le-am hrănit. Pentru că arta despre asta este: a hrăni și a te hrăni.”
În copilărie și-a dorit să devină scriitoare, să pună pe hârtie povești fascinante, care să bucure sufletele celor din jur. Însă viața i-a pregătit un altfel de “scriitură”: aceea cu pensula și culorile. Apoi cuvintele și emoțiile au fost înlocuite de flori și nuanțe de curcubeu, iar hârtia de scris s-a transformat în pânză albă ce abia aștepta să fie scăldată în jocuri cromatice.
“La design floral am ajuns prin cursul pe care l-am făcut la Paris. Din prima zi am simțit că am deschis ușa către “mine”, către adevăratul “eu”, care începea în sfârșit să se exprime. Atunci a debutat una dintre cele mai frumoase perioade din viața mea…să lucrez cu florile, să le simt energia, să intru în universul lor.
La puțină vreme după aceea m-am întors în România, am deschis atelierul de design floral și astfel au început propunerile pentru amenajări interioare. În ceea ce privește pictura, prima expoziție am fost cumva “forțată” să o expun, fiindcă pictam și pictam, dar nu mă organizam în niciun fel. Iar prietenii pictori care vedeau ce fac mă întrebau mereu de ce nu expun. M-au încurajat, m-au motivat și uite așa a început totul.”
Ești unul dintre acei oameni care a reușit să își acceseze propria creativitate, pentru că a simțit că înăuntrul său există ceva mai mult, mai bogat și mai plin de frumos. De regulă, aceste accesări interioare au loc atunci când persoana în cauză a ajuns într-o etapă a vieții în care a făcut cunoștință – fără să vrea – cu suferința. A trăit o serie de evenimente mai puțin plăcute, care i-au provocat durere, angoase sau depresii…
“Oooo da, așa este. Atunci când locuiam la Paris am trecut printr-o perioadă foarte grea, ce a adus cu ea acel tip de depresie care a zdruncinat tot ceea ce știam despre mine și despre viață. Atunci am început “să sap” în interiorul meu fiindcă aveam nevoie de răspunsuri noi, de o nouă stabilitate, de o nouă fundație…ceva pe care să mă pot sprijini ca să pot trăi și funcționa bine și în pace. A fost un proces care a durat foarte mult timp. Și nu mă refer la depresie aici. Depresia a trecut. “Reconstrucția” mea a durat mult timp. Au trecut de atunci 20 de ani (mi se pare imensă distanța) și abia acum pot spune că mă simt bine cu adevărat. Liberă. Cu mine și în mine.”
Chiar dacă această regăsire a ta s-a întins pe o perioadă îndelungată, cred că a meritat pe deplin. Pentru că eu cunosc o Agatha plină de pasiune, de bucurie și de dorință de a-i bucura pe cei din jur. Ești un om transformat total și mult mai fericit decât era înainte. Tu cum te vezi astăzi? Cine este Agatha Blanck atunci când se privește în oglindă?
“Sunt o persoană serioasă, de încredere, muncesc foarte mult, îmi țin promisiunile, știu să ascult, îmi doresc foarte mult să aduc bucurie și oamenii să fie fericiți. Acum văd frumosul și binele peste tot și mă gândesc foarte mult la nevoile celorlalți. Simt că exist pentru a-i bucura pe cei din jur.”
Ce frumos ai spus… Și totuși, această perioadă prin care am trecut cu toții a venit și cu acel element care ne-a dezechilibrat într-un fel: lipsa relaționării sociale directe, imposibilitatea de a ne vedea cu familia extinsă sau cu prietenii. Frumosul și binele au părut mai distanțate ca niciodată și fiecare dintre noi a trebuit să își caute resursele interioare pentru a se repoziționa în fața acestei încercări. Ce a însemnat pentru tine această perioadă de izolare?
Știu că poate va suna ciudat, însă pentru mine izolarea a fost ca un dar. Pentru că a însemnat creștere si evoluție. Am fost speriată puțin la început, dar această panică ușoară nu m-a ținut mult. Apoi m-am pus pe treabă. Mi-am spus că trecem printr-o perioadă cu care poate nu ne vom mai întâlni în această viață, în care absolut toți de pe această planetă suntem redusi la aceleasi lucruri. Și asta este cu adevărat unic. M-am bucurat foarte mult de liniște și am profitat de ea. Aproape în fiecare zi m-am trezit foarte devreme, am făcut yoga cu sfințenie și am meditat.
Sunt extrem de preocupată de meditații și de beneficiile pe care acestea ni le aduc. În trecut am urmat și o serie de cursuri de gândire pozitivă la ashramul din Bahamas, unde se află profesorii mei swami, care m-au învățat tot ceea ce știu astăzi.
Totodată m-am gândit și la ce aș putea să le ofer celorlalți în această perioadă si astfel am început cursurile de yoga în mediul online, iar acum, că lucrurile s-au mai detensionat puțin am început să mă întâlnesc cu grupa mea de fete extraordinare undeva în aer liber și să ne bucurăm de toate beneficiile pe care ni le aduce soarele și natura.
Lucrez și la o serie de proiecte de artă – nu vreau să divulg acum nimic –pe care abia aștept să le finalizez și să le aduc în fața publicului, ca să ne bucurăm din nou împreună de frumosul din viața noastră.”
Să vă simțiți inspirați!
Valentina Băințan
EPISODUL 1 - Elza, creatoare de bijuterii cu motive tradiționale
EPISODUL 2 - Îngerii lui Beatrice
EPISODUL 3 - Creatoarea de miresme
EPISODUL 4 - Fata cu flori de hârtie
EPISODUL 6 - A fi sau a nu fi...
EPISODUL 7 - Sub vraja florilor
EPISODUL 8 - Micuța franțuzoaică
EPISODUL 9 - Fata cu părul de aur
