loader
Foto

(P) De ce Italia rămâne un reper mondial al culturii cafelei și ce a împrumutat România din acest obicei

RECOMANDARI

Puține popoare au reușit să transforme o simplă băutură, cafeaua, într-un ritual social atât de bine definit precum italienii. În Italia, cafeaua nu este doar un impuls energizant de dimineață, ci un cod nescris de comportament - cum o comanzi, cât timp o bei, la ce oră, cu cine. Espresso, băut în picioare la bar, în câteva minute, în drum spre serviciu, a devenit un simbol al identității italiene la fel de recunoscut precum pizza sau moda.

 

Rădăcinile acestei culturi merg până în secolul al XIX-lea, când primele cafenele italiene au început să funcționeze ca spații de socializare, nu doar de consum. Din acest context a apărut, treptat, o întreagă industrie dedicată perfecționării băuturii - de la tehnica de prăjire a boabelor până la inventarea mașinii de preparat espresso, brevetată la sfârșitul secolului XIX. Nu întâmplător, branduri precum cafea Lavazza, fondat în 1895 la Torino, au devenit sinonime cu ideea de autenticitate italiană, exportând nu doar un produs, ci un întreg mod de a înțelege ritualul, în peste 90 de țări din lume.

Ce înseamnă, de fapt, cultura italiană a cafelei

Pentru un italian, cafeaua are reguli nescrise, dar respectate aproape religios. Espresso se bea rapid, în picioare, la bar, nu se comandă cappuccino după ora prânzului, iar o cafea „la pachet", băută pe stradă, este privită cu un ușor scepticism cultural. Această disciplină nu ține de rigiditate, ci de faptul că italienii privesc cafeaua ca pe un moment de pauză, nu ca pe un accesoriu funcțional al zilei.

Prăjirea boabelor este, la rândul ei, o artă transmisă de-a lungul generațiilor. Amestecurile italiene tradiționale (blend-uri) combină, de regulă, mai multe origini de boabe - arabica pentru aromă, robusta pentru corp și cremă - o formulă gândită special pentru texturile dense, catifelate, caracteristice unui espresso italian, diferite de metodele de preparare mai diluate, populare în alte țări.

Cum a ajuns acest obicei să influențeze România

România nu a avut, istoric, o cultură proprie a cafelei comparabilă cu cea italiană. Timp de decenii, cafeaua a fost mai degrabă un produs rar sau de lux, mai ales în perioada comunistă, când accesul la sortimentele de calitate era limitat. Schimbarea reală a venit după 1990, odată cu deschiderea pieței și, mai ales, cu pătrunderea lanțurilor de cafenele și a brandurilor internaționale, printre care cele italiene au avut un rol esențial.

Modelul italian - espresso rapid, servit la bar, dar și cultura cafenelei ca spațiu social - a fost preluat treptat de orașele mari din România. Tot mai multe cafenele au adoptat estetica și meniul specific italienesc: espresso, cappuccino, macchiato, termeni care, în urmă cu trei decenii, erau aproape necunoscuți publicului larg românesc. Astăzi, aceste denumiri fac parte din vocabularul zilnic al oricărei cafenele din țară, semn al profunzimii căpătate de acest model cultural.

De la cafenea la propria bucătărie

Dacă în Italia ritualul cafelei se leagă strâns de experiența la bar, în România - ca de altfel în majoritatea țărilor moderne - o parte semnificativă a acestui obicei s-a mutat acasă, susținută de evoluția tehnologică a aparatelor de cafea. Sistemele cu capsule au avut un rol esențial în această tranziție, pentru că au permis oamenilor obișnuiți să recreeze, cu un minimum de efort, o băutură apropiată ca gust de cea servită într-o cafenea italiană autentică.

Este exact contextul în care branduri precum Cafissimo, dezvoltat de o companie germană, au reușit să câștige popularitate, nu prin tradiție istorică, precum mărcile italiene, ci prin modul în care au reușit să traducă tehnologic acest ritual, oferind o varietate de intensități și origini, într-un format rapid și accesibil pentru bucătăria de acasă. Practic, tehnologia capsulelor a democratizat un obicei care, altădată, presupunea fie deplasarea la o cafenea specializată, fie deținerea unui espressor complex și scump.

O tradiție care s-a adaptat, nu s-a pierdut

Ceea ce este remarcabil în această evoluție este că, deși metodele de preparare s-au schimbat radical - de la ibric la espressorul manual și până la sistemele automate cu capsule de astăzi -, esența ritualului italian a rămas surprinzător de intactă: cafeaua ca moment de pauză, ca pretext de socializare, ca mic răsfăț zilnic.

Diferența majoră este, poate, doar contextul: dacă italianul își bea espresso în picioare, la bar, românul modern îl prepară adesea acasă, în câteva secunde, cu un aparat cu capsule, înainte de a pleca la serviciu. Rezultatul final - o cafea de calitate, aromată, pregătită rapid - rămâne, însă, moștenirea directă a unei culturi care a transformat o băutură simplă într-un adevărat stil de viață.

Italia rămâne reperul mondial al culturii cafelei nu doar datorită calității boabelor sau a tehnicii de preparare, ci pentru că a reușit să transforme un obicei zilnic într-un ritual social cu reguli, estetică și identitate proprii. România, la rândul ei, a preluat acest model în ultimele decenii, adaptându-l la propriul ritm de viață, de la cafenelele de oraș care au împrumutat vocabularul și meniul până la aparatele moderne de cafea, care au adus acasă, la distanță de o apăsare pe buton, o experiență inspirată direct din tradiția italiană a espressoului.


Sursa foto: Magnific.com

Logo

 
Festivalul

Municipiul Orăștie, o poartă către cetățile dacice din Munții Orăștiei, va găzdui în perioada 28-29 august un eveniment cultural de anvergură: ...

Exil și nostalgie. Lun(e)a de teatru la TVR 1: „Locomotiva”, de Andre Roussin

Carmen Stănescu și Damian Crâșmaru interpretează rolurile principale în spectacolul realizat în colaborare cu Teatrul Național Ion Luca Caragiale ...

„Virtuozitate și excelență artistică”, în seara a treia a Festivalului de Folclor Mamaia 2026, în direct la TVR

Ultimii doi concurenţi care nu au putut performa, din cauza întreruperii serii a doua a festivalului joi seară, vor urca pe scenă în deschiderea ...

TVR lansează un apel de proiecte pentru EUROVISION 2027

Televiziunea Română deschide un proces de selecţie a propunerilor de proiecte pentru organizarea EUROVISION 2027!

Universitatea Craiova ratează calificarea în Europa League

Universitatea Craiova a suferit o înfrângere neașteptată în deplasarea  la Erevan , cedând cu un scor la limită în fața formației Ararat Armenia ...

Handbalul revine la TVR

Iubitorii handbalului vor putea urmări la TVR principalele competiții interne — Liga Florilor MOL, Liga Zimbrilor ș i Cupa României — ...

Ecourile Toboșariadei 2026 | VIDEO

Ediția a cincea a Toboșariadei, desfășurată la Iași, a reprezentat un eveniment cultural de o amploare remarcabilă, un veritabil triumf al ...

Miercuri, 26 august, în prima parte a ediției "Prim Plan Obiectiv", la TVR Cluj,  Ionel Lespuc a venit cu detalii despre admiterea de toamnă la ...

Blocaj politic pe reforma salarizării unitare și pierderea fondurilor europene din PNRR

Lipsa unui acord politic privind reforma salarizării în sistemul public a dus la ratarea termenului stabilit pentru îndeplinirea jalonului din ...

Televiziunea Română, alături de noua generație de actori la Gala HOP 2026

Gala Tânărului Actor – HOP, program permanent al UNITER dedicat noilor generații de artiști, se desfășoară în perioada 27–30 august, la Teatrul ...

Ediția inaugurală a Jocurilor Parasport România și provocările sportului paralimpic național

Prima ediție a Jocurilor Parasport România se desfășoară la începutul lunii septembrie în Capitală, marcând totodată Ziua Oficială a Sportului ...

„Dirijorul” ridică bagheta în „Filmul de artă”, la TVR 2 şi TVR Cultural

Duminică, 30 august, de la ora 22.00, vedem la TVR 2 o producţie laureată cu Premiul Ursul de Argint şi cu Premiul FIPRESCI, semnată de regizorul ...

Tensiuni, complicaţii şi... „Promisiuni”. Filmul cu Maria Ploae, Ion Caramitru, Medeea Marinescu, Mircea Diaconu se vede la TVR 1

Două familii, una din Bucureşti, alta dintr-un oraş de provincie, descoperă că între ele există legături din trecut care tulbură viaţa celor ...

Festivalul

Pe 25 august, în cadrul emisiunii "Vară pentru voi", transmisă în direct pe TVR3 și TVR Craiova, au fost abordate două subiecte de o importanță ...

Documentarul „Cabana filozofiei”, despre şcoala de gândire de la Păltiniş, la TVR Cultural

În filmul documentar realizat de Radu Găină, filozoful Florin Călian ne prezintă școala de gândire de la Păltiniș din deceniul al nouălea al ...