loader
Foto

Marile Pelerinaje Creștine Europene (II)

RECOMANDARI

Oriunde te duci, pe tine te cauți. Când te bucuri de ce-ai găsit undeva, se bucură de fapt sufletul tău că a mai dat de o oglindă. Și pe un drum, într-un pelerinaj, locul unde te afli în fiecare zi este mai important decât destinația: nu vrei să ajungi la Ierusalim, la Santiago de Compostela sau la Iași ori la Șumuleu, ci vrei să te întâlnești cu tine, cel de care ai fost odată îndrăgostit.

 

Cuvântul peregrinatio provine din limba latină și are o semnificație complexă, care a evoluat de-a lungul timpului, devenind crucială în contextul creștinismului timpuriu și medieval. Peregrinatio înseamnă în limba latină, în sensul literal, călătorie în străinătate sau stat în străinătate, trai în exil, a te afla departe de casă. Acest sens derivă din cuvântul peregrinus (străin, necetățean, cel care nu este din cetate/țară). În sens spiritual, semnificația merge mai departe.

Pelerinajul este o călătorie fizică către un loc sfânt (cum ar fi Roma, Ierusalim sau Santiago de Compostela), înfăptuită ca act de devotament, penitență sau pentru a obține o binecuvântare spirituală.

Mai poate semnifica exil voluntar pentru dragostea lui Dumnezeu (Peregrinatio pro Amore Christi): acesta este sensul popularizat în special de monahii irlandezi (celți). Înseamnă a-ți lăsa patria și familia (a te pune voluntar în stare de exil sau rătăcire) pentru a-L urma pe Hristos și pentru a sluji credința în locuri necunoscute. Era o formă extremă de asceză, care implica o încredere totală în providența divină.

Există apoi semnificația de viață ca o stare de aflare în străinătate: peregrinatio descrie condiția omului pe pământ, lumea materială este văzută ca “un exil" sau “o ședere temporară", iar adevărata patrie este Cerul sau Cetatea lui Dumnezeu. Creștinul este un peregrinus (străin/pelerin) în această lume, iar viața lui este o călătorie continuă către destinația finală.

Pelerinajul, călătoria care schimbă tot

Pelerinajul, deși definit inițial ca o călătorie spirituală, a ajuns să depășească limitele religioase sau individuale. Este un fenomen social și cultural complex, cu o semnificație profundă în relațiile familiale și în procesul de emancipare personală și socială. O călătorie pe un drum sfânt devine, astfel, un ritual de trecere care afectează colectivul la fel de mult ca pe individ. Pelerinajul contribuie la coeziune socială. În esența sa, este o experiență colectivă care depășește ierarhiile și diferențele sociale.

Comunitatea Pelerinilor (Communitas)

Sociologul Victor Turner a descris pelerinajul, la sfârșitul anilor ‘60 din secolul XX, ca o perioadă de "communitas", o stare de egalitate și solidaritate intensă, care se stabilește între pelerini odată ce aceștia părăsesc structurile sociale fixe și știute ale vieții cotidiene. Pe drumul către Santiago de Compostela sau, de exemplu, în lungul rând/ lunga coadă de la Iași, la moaștele Sfintei Parascheva, diferențele de profesie, educație, naționalitate se estompează. Toți oamenii devin pelerini (străini și tovarăși de drum), uniți de același scop și de aceleași greutăți fizice și spirituale. Această solidaritate întărește legăturile interumane, creează rețele de sprijin și oferă o viziune asupra unei societăți ideale, bazate pe frățietate și ajutor reciproc.

Pentru grupuri etnice sau confesionale, pelerinajul joacă un rol crucial în reafirmarea identității colective. De exemplu, pelerinajul de la Șumuleu Ciuc de la noi este un moment esențial pentru comunitatea maghiară catolică, fiind un ritual de reconectare cu originile culturale, lingvistice și spirituale. Pelerinajele la sanctuarele naționale (precum este catedrala de la Iași pentru ortodocși) oferă un spațiu pentru exprimarea publică și masivă a credinței.

Pelerinajul este o călătorie individuală, dar este și o tradiție transmisă în familie. Părinții și bunicii iau copiii și nepoții în pelerinaj pentru a le transmite direct credința, valoarea sacrificiului, a răbdării și a introspecției. Drumul devine o școală a vieții, unde se învață, prin experiență directă, solidaritatea și renunțarea la confortul material. De exemplu, a sta la rând zeci de ore la Sfânta Parascheva sau a parcurge pe jos un traseu montan solicitant pe Drumul Sfântului Olaf creează amintiri și repere morale puternice care cimentează legăturile familiale. Pelerinajul poate funcționa ca un ritual de trecere. Participarea la un pelerinaj dificil marchează, informal, maturizarea sau intrarea într-o nouă etapă de viață. Mulțumirea pentru vindecarea unui membru al familiei devine o poveste comună, o piatră de temelie în “narațiunea” familială, în amintirile transmise din generație în generație.

Semnificația de emancipare personală

Poate cea mai modernă interpretare a pelerinajului este cea legată de emanciparea personală și de autodescoperire, aspect vizibil mai ales pe rute precum El Camino de Santiago.

Părăsirea casei, a slujbei și a rolurilor sociale bine definite (șef, soț, părinte etc.) îi oferă individului șansa de a se redefini. Pe drum, identitatea este redusă la cea de "pelerin": o persoană anonimă, evaluată doar prin forța fizică și bunătatea sufletului. Această eliberare de presiunea socială este un act de emancipare, pentru șansa la o introspecție profundă. Șansă, nu garanție. Ai ocazia, dar ce faci cu ea mai departe este darul tău pentru Dumnezeu.

Pelerinajul a avut adesea un rol de emancipare pentru femei. În multe societăți medievale sau tradiționale, era una dintre puținele ocazii în care o femeie putea călători singură sau în grupuri mici, ieșind din spațiul domestic. Chiar dacă motivația era religioasă, experiența călătoriei și a autonomiei pe drum oferea o perspectivă diferită asupra propriei capacități. Astăzi, pe Camino, emanciparea se manifestă prin mii de femei care aleg să parcurgă drumul singure, ca o declarație de forță și independență.

Pelerinajul modern este o formă de rezistență la ritmul accelerat al vieții urbane. Prin mersul pe jos, pelerinul își reconștientizează corpul, își măsoară forțele (cu el însuși, așa cum își amintea ori credea că este) și învață valoarea Timpului. Această experiență fizică și mentală, de depășire a limitelor autoimpuse, conduce la o formă de emancipare față de dependențele și anxietățile vieții moderne.

Cred că pelerinajul este altceva decât o fugă de lume, este un proces de reîntoarcere la esențe. Prin renunțarea temporară la confort și ierarhie, el oferă o rețetă pentru o viață socială mai unită, o familie mai puternică și un sine mai echilibrat și eliberat.

Este o călătorie către Sacru care, în mod inevitabil, vindecă și reorganizează Profanul. Te-ai întâlnit, te-ai regăsit, te-ai unit. Și începe cu primul pas: Schimbă-ți Gândul Zilei!

Logo

 
Prima câştigătoare a trofeului „Vedeta populară” şi-a aniversat la TVR majoratul carierei sale artistice

Alexandra Chira, un nume important aparţinând tinerei generaţii de artişti ai folclorului românesc, a împlinit 18 ani de la debutul pe scenă. ...

Întâlnire cu jazz-ul autohton, la TVR Cultural: „Contemporan în România”, un concert cu Big Band-ul Radio România şi invitaţii săi

Big Band-ul Radio România dirijat de Simona Strungaru ne încântă cu cele mai noi creaţii de jazz autohtone, dar me vom bucura şi de momentul ...

Piesa „Inimă, nu fi de piatră” a Corinei Chiriac ia argintul în concursul „Cerbul de Aur Nostalgia”

Perioada de votare a celor 70 de piese ce au cucerit inimile românilor la Festivalul Cerbul de Aur s-a încheiat.

Hora care unește generații | VIDEO

Cahul, un oraș pitoresc din sudul Republicii Moldova, poartă cu mândrie titlul de „capitala horelor”.

Piesa Angelei Similea „După noapte vine zi” – pe podium şi acum în inimile publicului: locul 3 în concursul „Cerbul de Aur Nostalgia”

Perioada de votare a celor 70 de piese ce au cucerit inimile românilor la Festivalul Cerbul de Aur s-a încheiat.

Cum ne-a îmbolnăvit telefonul și cum salvarea era mereu acolo: Mai încet, fă totul mai încet!

Contraofensiva omului în 2026 pare să poarte un singur nume: Analog. Ca să putem trăi mai departe, avem nevoie să facem cât mai multe analog. Un ...

Anda Călugăreanu cu „N-am noroc” – a cincea cea mai votată piesă în concursul „Cerbul de Aur Nostalgia”

Perioada de votare a celor 70 de piese ce au cucerit inimile românilor la Festivalul Cerbul de Aur s-a încheiat.

„Cerul” trupei Proconsul – a şasea cea mai votată piesă în concursul „Cerbul de Aur Nostalgia”

Perioada de votare a celor 70 de piese ce au cucerit inimile românilor la Festivalul Cerbul de Aur s-a încheiat.

„Spune-mi”, piesa Monicăi Anghel – a patra cea mai votată în concursul „Cerbul de Aur Nostalgia”

Perioada de votare a celor 70 de piese ce au cucerit inimile românilor la Festivalul Cerbul de Aur s-a încheiat.

CONCACAF respinge planul FIFA de privatizare parțială a activităților comerciale

Organizația CONCACAF, forul tutelar al fotbalului din America de Nord, America Centrală și Caraibe, a anunțat oficial respingerea planului propus ...

EVENIMENT ESTIVAL - Taberele ARC – Acolo unde începe ACASĂ

Pentru mii de copii români din diaspora și din comunitățile istorice, vara înseamnă, înainte de toate, o reîntâlnire cu România.

TVR lansează un apel pentru proiecte de emisiuni

Televiziunea Română deschide un proces de selecție pentru noi concepte editoriale. Demersul se adresează atât profesioniștilor din cadrul TVR, ...

Din 4 august, de la 17.35, fanii serialelor coreene sunt așteptați de luni până vineri  la TVR 1 cu serialul de aventuri "Iljimae, hoţul fantomă".

Un reper al cinematografiei mondiale, la TVR Cultural: „Roma, oraș deschis”

Un film esențial despre curaj, solidaritate și demnitate în fața barbariei, filmul emblematic al lui Roberto Rossellini rămâne, la peste opt ...

Federația SANITAS suspendă temporar greva generală din sistemul sanitar

Federația SANITAS a decis suspendarea grevei generale din sistemul public de sănătate și asistență socială, acordând autorităților un răgaz ...