„România, Europa!” a fost doar unul dintre sloganurile pe care cei peste zece mii de oameni adunați în Piața Victoriei le-au scandat la meetingul organizat pe 15 martie, care s-a numit „EuRoManifest – Apel pentru o Românie Europeană!”. Nu a fost un protest, ci o adunare a unor cetățeni care, împărtășind un set de valori comune, democratice, europene, și-au dorit să-și arate solidaritatea și orientarea proeuropeană într-un context tensionat atât în România, cât și în lume.
EuRoManifestul a fost inițiat și coordonat de o echipă de tineri din mai multe organizații non-profit care au apărut în ultimii ani și care au luat atitudine în fața diferitor abuzuri din societatea noastră. Este vorba despre Corupția ucide, Declic, Rezistența și Geeks for Democracy. Adunarea de pe 15 martie a avut la bază un manifest gândit de scriitorul Radu Vancu, un intelectual implicat civic, a cărui voce este ascultată și în afara țării. Încă din primele ore ale publicării manifestului, la începutul lunii martie, zeci de organizații și mii de români l-au susținut, semnându-l și asumându-și measjul acestuia: Europa e unicul destin acceptabil pentru România.
În ziua EuRoManifestului am pornit spre Piața Victoriei din timp, știind că la Belgrad s-au adunat zeci de mii de sârbi care protestau împotriva regimului corupt al putinistului Vučić. Până seara, se adunaseră pe străzile Belgradului o sută de mii de oameni, în mare parte studenți, profesori și fermieri, sătui de abuzurile sistemului lor politic, cerându-le ferm politicienilor să demareze reforme reale, după ce prăbușirea tavanului gării din Novi Sad, în noiembrie 2024, a dus la uciderea a cincisprezece oameni și la deconspirarea unor probleme grave legate de corupție și neglijență în execuția proiectelor publice.
După multe luni în care dezbaterea publică din România a fost dominată de discursuri ale urii, de dezinformare, de breaking news despre personaje nefaste ale peisajului nostru politic, dar și de interferențe rusești în procesele electorale, dublate de creșterea în vizibilitate a extremei drepte, speram să văd nu mii, ci zeci de mii de oameni și la București, care să iasă în stradă și să arate că românii știu și ei că lupta pentru democrație nu se încheie niciodată. E important să arătăm că împreună, sub drapelul european, suntem mai puternici în fața numeroșilor cai troieni care încearcă să submineze din interior statul de drept dar, mai ales, să arătăm că suntem puternici în fața agresiunii Rusiei care, dacă nu va fi oprită cât mai curând, nu se va opri singură din invadarea altor state suverane, pe drumul său asumat de a reconstrui o Rusie Imperială.
La EuRoManifest era o atmosferă de bucurie, de sărbătoare, la care luau parte oameni de toate vârstele, erau acolo cupluri, familii cu copii, ba chiar oamenii veneau și cu animale lor de companie. Ne doream să arătăm că există și această parte a societății românești, una care încurajează un dialog real, care susține libertatea de expresie, incluziunea, domnia legii. Cu tot ce i se poate reproșa, UE se bazează pe principiul uniunii în diversitate, a colaborării în ciuda diferențelor de limbă, religie, cultură ș.a.m.d. Ne doream să arătăm că partea aceasta a societății este numeroasă.
Am intonat cu bucurie imnul României la EuRoManifest. Nu vreau să lăsăm simbolurile naționale să fie acaparate de extrema dreaptă, așa cum se întâmplă și în alte părți ale lumii. M-am bucurat să intonez și Oda bucuriei, încă un imn pe care nu mi-e rușine să-l numesc al meu, alături de alte două dim seria imnurilor care fac parte din identitatea mea europeană. Este vorba despre imnul Republicii Moldova, în care m-am născut, și despre imnul Franței, a cărei limbă o vorbesc zilnic.
EuRoManifest / Credit foto: Cătălina Bălan
Nu mă mir că multe voci au pus la îndoială necesitatea unui asemenea meeting, nu mă mir nici de vocile care l-au ridiculizat, reducând la absurd efortul de mobilizare a oamenilor pentru cauza europeană.
Trăim vremuri de război hibrid, un război care se dă în primul rând pentru controlul narațiunilor din spațiul public, menite a convinge masele să aleagă unul dintre polii de putere care se confruntă. Iar alegerea se face la vot. De aceea, nu-mi doresc să ajung precum bieții georgieni, a căror cale europeană a fost curmată de Georgian Dream, partidul de guvernare care a suspendat negocierile de aderare ale Georgiei la UE până în 2028. Degeaba au ieșit în stradă cu zecile de mii din noiembrie 2024 și până acum. Puterea autoritară a înăbușit protestele în mod violent. Din fericire, România nu are graniță directă cu Rusia, așa cum are Georgia. Distanța ne ajută și la diminuarea & contracararea propagandei rusești, care funcționează mai bine în fostele republici sovietice. Rusia a știut să-și mențină acolo influența până în zilele noastre, mobilizând nostaligia unor segmente ale populației, privilegiate în vechiul regim, dar și construind oligarhii corupte, apropiate de Moscova, pe care le susține cu bani murdari. O vedem și în Repubilca Moldova, care se străduiește și chiar reușește să țină pasul cu lumea liberă.
Vedem că, deși suntem membri ai familiei Europene de optsprezece ani, nu am reușit, în România, să ne consolidăm instituțiile suficient de bine, astfel încât să protejăm sistemul electoral de interferențe și manipulări. E drept, democrația românească are multe aspecte de reparat. Dar știu că pentru asta nu Putin ne va fi ghid și sprijin, nu o Rusie care nu a cunoscut alternanța în ultimele două decenii.
EuRoManifest s-a încheiat la ora prevăzută, într-o atmosferă de fraternitate lipsită de agresivitate. Ultimul mesaj venit de pe scenă a fost că, în Ungaria, mii de oameni au ieșit în stradă să protesteze împotriva premierului eurosceptic și pro-rus Viktor Orban.
Între timp, au apărut online informații și videoclipuri care demonstrează că protestul de la Belgrad a fost oprit forțat de autorități cu tunuri sonice, cunoscute sub numele de sonic cannon sau LRAD (Long-Range Acoustic Device). Autoritățile sârbe neagă acuzațiile, LRAD fiind interzis în multe țări europene, însă imaginile vorbesc de la sine. Tunurile sonice emit sunete de intensitate foarte mare (până la 160 decibeli sau mai mult), fiind cauza leziunilor permanente ale timpanului și pierderea auzului, chiar și la o expunere scurtă. Se pare că tunurile sonice pot provoca durere intensă și sunt folosite inclusiv pentru crearea panicii și a comportamentelor haotice ale mulțimilor, având și efecte psihologice importante.
A doua zi după EuRoManifest aflu că, într-o discotecă fără licență de funcționare din Macedonia de Nord, și-au pierdut viața circa cincizeci de oameni, după un incediu ce părea a fi indentic celui de la Colectiv.
Nu cred că, într-o epocă a hiperconectării pe rețelele sociale, regimuri politice autoritare și corupte vor reuși să învingă solidaritatea unor cetățeni pe care-i unește dorința de a trăi în libertate și de a avea un stat în care să domenască legea. Și în România, și în celelalte țări din sud-estul Europei care se confruntă cu efectele moștenirii comuniste, suntem destui care prețuiesc libertatea de gândire, drepturile și libertățile cetățenești în general. De aceea, atâta timp cât democrația este încă sub asediu în țările noastre, e și responsabilitatea cetățenilor să se mobilizeze pentru a denunța incompetența clasei politice, corupția ei. Asta s-a întâmplat la EuRoManifest.
Cătălina Bălan alături de familie și prieteni la EuRoManifest / Credit foto: Ciprian Măceșaru
***
Un articol scris de Cătălina Bălan
***
Cătălina Bălan este doctorand al Facultății de Științe Politice a Universității București și directoare de marketing și PR a Editurii Paralela 45. A fost responsabil de comunicare al Camerei de Comerț și Industrie a Franței în România și PR junior la Casa de Pariuri Literare.
Este preocupată de publicistică și poezie. Volumul de debut al Cătălinei, Cutii a apărut în colecția Avanpost a Editurii Paralela 45, în 2019. Scrie recenzii de carte, de film, eseuri pe teme politice și de actualitate socio-culturală.
***
Alese mulțumiri Cătălinei Bălan pentru articolul scris pentru TVR!
***
Credit foto: Cătălina Bălan și Ciprian Măceșaru
