Pe măsură ce iarna își intră în drepturi, frigul devine mai mult decât un disconfort , el poate reprezenta un risc real pentru sănătate. Specialiștii avertizează că expunerea prelungită la temperaturi scăzute, chiar și la valori obișnuite pentru sezon, poate afecta grav organe vitale precum inima, plămânii și creierul, în special în cazul persoanelor vârstnice sau cu afecțiuni preexistente.
Cum pierde corpul căldură
Atunci când este expus la frig, corpul uman poate pierde căldură mai rapid decât reușește să o producă. Pe măsură ce rezervele de energie sunt consumate, temperatura corporală scade, iar acest proces poate duce, în timp, la hipotermie, degerături și alte complicații serioase, mai ales dacă temperatura centrală a corpului coboară sub 34 de grade Celsius.
Pierderea de căldură are loc prin mai multe mecanisme. Aproximativ 60% se produce prin radiație, atunci când căldura corpului se disipă în aerul din jur. Alte forme includ conducția și convecția, de exemplu, atingerea unor suprafețe reci sau expunerea la vânt. Evaporarea contribuie, de asemenea, la pierderea de căldură, în special atunci când transpirația apare în timpul efortului fizic pe vreme rece.
Un alt factor important este respirația: inhalarea aerului rece și expirarea aerului cald și umed determină pierderi semnificative de energie termică, deoarece organismul trebuie să încălzească aerul înainte ca acesta să ajungă în plămâni.
Impactul frigului asupra sistemului cardiovascular
Scăderea temperaturii determină constricția vaselor de sânge, un mecanism natural prin care corpul încearcă să conserve căldura și să protejeze organele vitale. Sângele este direcționat de la extremități către organele centrale, motiv pentru care mâinile și picioarele se răcesc primele.
Această reacție are însă un cost: creșterea tensiunii arteriale. Pentru persoanele cu hipertensiune sau alte afecțiuni cardiovasculare, acest fenomen poate favoriza apariția infarctului miocardic sau a accidentului vascular cerebral. În plus, frigul extrem poate îngroșa sângele și poate crește tendința de coagulare, amplificând riscurile cardiovasculare.
Studiile medicale arată că perioadele de temperaturi extreme, atât scăzute, cât și ridicate, sunt asociate cu o creștere a mortalității prin accidente vasculare cerebrale și cu un număr mai mare de spitalizări pentru insuficiență cardiacă și infarct.
Frigul și sănătatea respiratorie
Aerul rece și uscat poate irita căile respiratorii, fiind deosebit de periculos pentru persoanele cu astm, boli pulmonare cronice sau alte afecțiuni respiratorii. Expunerea la frig poate provoca inflamații, contractarea mușchilor din jurul căilor respiratorii și simptome precum tuse, respirație șuierătoare, dificultăți de respirație sau senzație de arsură în piept, mai ales în timpul efortului fizic.
De ce ne îmbolnăvim mai ușor iarna
Vremea rece favorizează apariția bolilor și prin schimbările de comportament pe care le determină. Oamenii petrec mai mult timp în spații închise și aglomerate, ceea ce facilitează transmiterea virusurilor și bacteriilor. În plus, unele microorganisme supraviețuiesc mai bine la temperaturi scăzute, iar sistemul imunitar poate deveni mai puțin eficient.
Aerul rece și uscat usucă mucoasele nazale și bucale, prima linie de apărare a organismului, făcând mai ușoară pătrunderea agenților patogeni.
Hipotermia: un risc major pentru creier
Constricția vaselor de sânge cauzată de frig poate afecta funcțiile cognitive, iar în cazurile severe poate apărea hipotermia, o urgență medicală. Aceasta se instalează atunci când temperatura corpului scade sub 34 de grade Celsius și poate fi provocată nu doar de frig extrem, ci și de expunerea prelungită la frig moderat, ploaie, transpirație sau imersiune în apă rece.
Semnele de avertizare includ tremur, confuzie, vorbire neclară, respirație lentă, pierderi de memorie, somnolență, epuizare și modificări ale aspectului pielii. La sugari, hipotermia se poate manifesta prin piele roșie și lucioasă și un nivel scăzut de energie.
Specialiștii avertizează că tremurul este un semn crucial: dacă acesta se oprește, situația devine critică. În acest stadiu, funcțiile cognitive sunt sever afectate, iar persoana nu mai poate lua decizii raționale.
Cum te poți proteja
Pentru a reduce riscurile, se recomandă îmbrăcăminte adecvată, haine groase, bine închise, căciulă și mănuși și limitarea timpului petrecut în aer liber pe vreme foarte rece. Persoanele vârstnice și cele cu afecțiuni cardiovasculare sau respiratorii ar trebui să fie deosebit de atente și să evite expunerea prelungită la frig.
Iarna poate fi frumoasă, dar nu trebuie subestimată. Protejarea corpului de temperaturile scăzute înseamnă, în esență, protejarea sănătății.
