Echipa "Cap Compas" propune o călătorie în universul capitalei Indoneziei. Cu cei 32 milioane locuitori, Jakarta este, după Tokyo, al doilea cel mai aglomerat oraş al Asiei. Mai multe ere se intersectează aici pentru a deveni un summum de civilizaţie.
Este cel mai mare oraş din Indonezia, aflat în cea mai populată insulă a lumii, care este Java. Aria metropolitană este prosperă şi se situează imediat după Singapore ca nivel al produsului intern brut.
Moscheea Istiqlal, denumire asociată cu Independenţa Indoneziei, invită la înţelegerea realităţilor unei ţări care numără peste 200 milioane de cetăţeni dintre care 90% sunt de religie islamică. A noua cea mai mare moschee din lume în ceea ce privește capacitatea de primire a credincioşilor, spaţiul în care pot participa la rugăciuni 120 mii de oameni a fost inaugurat în 1978, după 17 ani de la punerea pietrei de temelie. Încă din faza de proiectare, a fost luată în calcul poziţionarea simbolică a lăcaşului de cult astfel încât să fie subliniate armonia şi toleranţa socială şi religioasă.
Catedrala catolică Adormirea Maicii Domnului a fost ridicată în 1901, în stil neogotic. Cele trei turle care se înalţă la aproape 60 m sunt dedicate profetului David, Fecioarei Maria şi Îngerului Domnului. Această catedrală reprezintă apogeul a peste 400 ani de prezenţă a credinţei creştine în spaţiul indonezian şi totodată rezultatul a numeroase etape de construcţie şi reconstrucţie ale edificiului.
Monumentul naţional (Monas) a fost construit în mai multe etape începând din 1961 şi inaugurat pentru public în 1975. Platforma de la baza obeliscului adăposteşte un muzeu în care este păstrat textul original al Proclamării Independenței. Parcursul muzeal şi expoziţional din interior este o călătorie în vasta istorie a ţinuturilor indoneziene.
Edificiul Gedung Pancasila aminteşte de filosofia de viaţă a indonezienilor. În prezent, cladirea este înglobată sediului ministerului afacerilor externe. În acest loc a fost rostit în anul 1945 discursul preşedintelui Sukarno, prin care Pancasila devenea concept călăuzitor şi totodată unificator al unei naţiuni multietnice şi multiculturale. Reper al arhitecturii olandeze, proiectat în stil imperial neoclasic, edificiul Pancasila a fost construit în 1830.
Pancasila, care se raportează simultan la naţionalism, internaţionalism, democrație, justiție socială și credință, este conceptul aşezat la baza articulării funcţionarii statului indonezian.
Antara a fost organizată la sfârşitul epocii coloniale olandeze, în 1937, cu scopul de a acoperi nevoia de informaţii pentru marele public. Jurnaliştii de aici au jucat un rol important în difuzarea proclamaţtiei de independenţă a ţării, iar în a doua jumătate a secolului 20 instituţia şi-a consolidat credibilitatea prin profesionalism şi acurateţea ştirilor.
O gustare, convivialitate între cei prezenţi, conversaţii pasagere, fotografii ca amintire, copii la joacă, evaluări şi reflecţii înainte de a depune buletinul de vot în urna … toate laolaltă şi fiecare separat alcătuiesc crâmpeiul unei zile de scrutin, guvernată de o filosofie de a fi şi de a deveni, care, cu siguranţă, este mai profundă decât percepem la prima vedere. Jakarta este din punct de vedere administrativ o provincie cu statut special. Ramura executivă este condusă de un guvernator ales și un viceguvernator, în timp ce Consiliul Reprezentant al Poporului Regional Jakarta este componenta legislativă alcătuită din 106 membri aleși în mod direct.
Jakarta, oras alfa la nivel global, se aliniază exigenţelor unui nivel de trai relativ ridicat, atât în comparaţie cu oraşe asemănătoare ca întindere şi populaţie din Asia, dar mai ales in interiorul Indoneziei.
Kota Tua Jakarta sau Old Batavia, cum i se spune centrului vechi, se întinde pe mai bine de 1 km pătrat cu piaţete şi alei mărginite de structuri arhitectonice construite în stilul olandez.
Un fel de renaştere continuă, în care îşi dau mâna tineri şi vârstnici, adună pe cei deveniţi ad hoc actori sau spectatori în funcţie de o relativă opţiune, care se poate schimba la fiecare câţiva zeci de metri, parcurşi pe străduţele care încă şi în zilele noastre păstrează inclus în denumirile proprii cuvântul canal. Cartierul vechi a fost revitalizat în ultimii 20 ani pentru a conferi plus de identitate zonei devenind o destinaţie turistică ce nu poate lipsi din programul unui oaspete al Jakartei.
Diferite metode de preparare îndelung studiate şi experimentate fac din turmeric, ghimbir, tamarin şi zahărul de palmier un elixir cu proprietăţi curative şi reconfortante, denumit ceaiul jamu. Ceaiul jamu conţine elemente terapeutice aromatice şi nutritive.
Timp de peste 1000 ani, secretele selecţiei plantelor au fost transmise prin familii de vindecători. În prezent, se poate afirma că tradiţia consumării ceaiului a devenit un autentic jamu lifestyle. Este un mijloc important de a conecta comunitatea prin îmbrăţisarea simţurilor de către esenţele plantelor. În trecut, femeile aveau responsabilitatea amestecării plantelor pentru a obţine formula finală a ceaiurilor.
Din anul 2009, batikul este monument - moştenire intangibilă a umanităţii în patrimoniul UNESCO.
Batik este termen de origine locală şi se pare că vine de la cuvintele amba (a scrie) şi titik care înseamnă punct sau de la proto austronezianul becik, care se traduce prin tatuaj. Foarte multe tipare sunt simbolice.
Wayang Kulit sau teatrul de păpuşi este manifestarea artistică indoneziană care reține atenția publicului prin povești captivante, executate cu măiestrie de dhalang, cum este numit păpușarul. Cu ajutorul figurinelor minuţios confecţionate, sunt puse în scenă episoade ale epopeilor legendare din această parte de lume, fiind cultivat în colectivităţi prin învăţături şi îndemnuri un veritabil cod etic şi comportamental.
Viaţa centrului vechi se deşiră cu poveştile fiecărui om care devine actor pe scena al cărei fundal reprezintă un crâmpei semnificativ din istoria ţării. Trepidante şi, în acelaşi timp, în mod paradoxal aşezate în căuşul unei aşteptări atemporale, acţiunile tuturor celor care se intersectează în acest loc se constituie într-un tablou realist al unui cotidian fascinant.
Duminică, 29 decembrie, de la ora 12:30, urmăriţi această ediţie "Cap Compas" pe TVR 2.
Reportaj de călătorie realizat de Titi Dincă
Producător Elena Dinu
Foto: Cap Compas TVR
