Telespectatorii TVR 2 sunt invitaţi duminică, 12 august, la două filme româneşti de succes: de la ora 13.10, „Miss Litoral”, o spumoasă comedie realizată în anii '90 de regizorul Mircea Mureșan. La ora 20.10, "Filmul istoric românesc" continua cu aventurile celebrului Mărgelatu în „Masca de argint”, cel de-al patrulea film al seriei.
În 1990, Anca Turcaşiu apărea într-unul dintre cele mai de succes filme româneşti realizate după Revolutie, "Miss Litoral". O apariţie incendiară prin care artista dezvăluia publicului imaginea unei tinere care îşi doreste să rupă barierele ce păreau indestructibile.
De la ora 13.10, telespectatorii TVR 2 sunt invitaţi la „Miss Litoral”, o spumoasă comedie regizată de Mircea Mureșan, după un scenariu de Titus Popovici. Cu mult umor, povestea ne poartă în "bucătăria" concursurilor de frumuseţe, alături de marii actori Jean Constantin, Alexandru Arșinel, Anca Țurcașiu, Rodica Popescu-Bitănescu, Horațiu Mălăele și Mitică Popescu.
Filmul are ca subiect încercările lui Costel Chitic și ale lui Nea Mielu de a o face pe fiica primului, Tina, să câștige concursul de frumusețe Miss Litoral, desfășurat la Mamaia. Filmul „Miss Litoral” a avut premiera la Cinematograful „Scala” şi a fost vizionat de-a lungul timpului de 1.387.903 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.
Intrigi şi răsturnări spectaculoase în "Masca de argint"
Aventurile celebrului Mărgelatu continuă şi în această duminică la „Filmul istoric românesc - Centenarul Marii Uniri”. De la ora 20.10, telespectatorii TVR 2 sunt invitaţi să vizioneze „Masca de argint” (România, 1985), cel de-al patrulea film al seriei, o poveste plină de intrigi şi suspans regizată de Gheorghe Vitanidis.
Filmul debutează cu o conspiraţie împotriva curajosului Mărgelatu. După răzmerița de la finalului filmului „Misterele Bucureștilor”, Buză de Iepure (Szabolcs Cseh) este înmormântat de mama sa, Agatha Slătineanu, Mărgelatu (Florin Piersic) se află închis în temnița domnească, iar Agatha (Marga Barbu) a fost surghiunită la Mănăstirea Cernica. Dar Buză de Iepure nu a murit, iar el a scăpat din sicriu și este iar liber. „Frăția” apelează la el, la Oseacă (Mihai Mereuță), precum și la circul Tivoli al „profesorului” Aurică (Jean Constantin), pentru a realiza evadarea lui Mărgelatu din închisoare. În timpul acesta, la un banchet fastuos oferit de un bancher are loc un conflict în care sunt împuşcaţi doi oameni. Asasinul este înveşmântat exact ca justiţiarul Mărgelatu şi spune că acţionează în numele Frăţiei. Rosetti şi ceilalţi membri ai societăţii Frăţia consideră că Mărgelatu şi-a pierdut minţile şi-şi trimit cel mai bun om în căutarea lui.
Curiozităţi
Primele trei filme din serie au fost regizate de Doru Năstase, ultimele două având premiera după moartea cineastului, în 1982. Seria filmelor de aventuri cu Mărgelatu a fost preluată de regizorul Gheorghe Vitanidis. El a colaborat cu scenariștii Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail (care au scris scenariile tuturor celor șase filme ale seriei), preluând personajele din cele trei filme anterioare, printre care și pe Mărgelatu cu „pălăria” de floarea soarelui, țoiul de anason și pistolul cu opt țevi.
1. Primul film regizat de Vitanidis a fost „Masca de argint” și a prilejuit apariția unui fals „bancher străin” interpretat de Alexandru Repan.
2. „Masca de argint” a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, iar Szabolcs Cseh a fost și regizor de lupte, el coordonând o echipă formată din 10 cascadori. În film au făcut figurație și opt artiști ai Circului de Stat București.
3. În acest film, actorul Sobi Cseh a realizat o cascadorie care nu fusese realizată în Occident. El a sărit cu calul printr-un geam, nimeni nereușind să convingă până atunci un cal să treacă prin geam, fie el și de zahăr. Sobi a ales o iapă care nu mai fusese încălecată și a pus de partea cealaltă a geamului un cal, astfel încât iapa să creadă că ajunge la el.
