În inima regiunii Veneto, se desfășoară o Italie mai puțin grăbită. Aici, timpul are răbdare cu pietrele, cu mănăstirile, cu labirinturile și cu oamenii. Urmărim un documentar "Cap Compas", sâmbătă, 1 noiembrie, de la ora 17:30, la TVR 2.
Echipa emisiunii "Cap Compas" vă invită la o călătorie de la grădina alegorică de la Valsanzibio, trecând prin cetatea medievală Cittadella, urcând spre Monselice și Abația Praglia, pentru a se împlini în eleganța renascentistă a Vicenzei, orașul arhitectului Andrea Palladio. Este o hartă de piatră și tăcere, un traseu al sensurilor, o căutare a armoniei între om, natură și divinitate.
.
În fiecare loc, frumusețea devine o formă de rugăciune. In apropiere de Padova, la poalele colinelor Euganei, se află Grădina Valsanzibio, o bijuterie barocă născută în secolul al XVII-lea din visul familiei Barbarigo..
Nu e o simplă grădină, ci un spațiu al revelației. Fiecare fântână, statuie și alee are o semnificație spirituală. Drumul vizitatorului e un parcurs simbolic – de la păcat la mântuire, de la haos la lumină. Labirintul viu din gard viu, cu intrări înșelătoare și ieșiri neașteptate, este imaginea fidelă a căutării omului. Apa care curge peste trepte sculptate, reflecțiile lacului, tăcerea arborilor bătrâni – toate alcătuiesc o teologie vegetală..
Aici, arta barocă își găsește echilibrul prin contemplare, iar frumusețea devine un exercițiu al răbdării. La Valsanzibio, natura a fost îmblânzită fără a fi stăpânită. Este un loc în care esteticul se împletește cu eticul, iar privirea se transformă, încet, într-o rugăciune..
La câțiva kilometri depărtare, Cittadella se ridică perfect circulară, înconjurată de ziduri intacte din secolul al XIII-lea. Este una dintre cele mai bine conservate fortărețe medievale din Europa.,
Privită de sus, pare o coroană din piatră un oraș cu viață între bastioane, cu ulițe drepte și piețe largi, unde timpul nu a uitat să treacă în liniște. Pe zidurile sale poți face ocolul complet, de aproape doi kilometri, privind spre casele din interior, spre câmpia Veneto, spre orizonturile blânde..
Cittadella este dovada că fortificațiile pot deveni locuri ale păcii, că trecutul poate fi păstrat viu fără să fie prizonierul său. În tăcerea acestui oraș, piatra povestește despre răbdare, ordine și demnitate valori simple, dar tot mai rare..
Puțin mai departe, ascunsă între coline și vii, se află Abația Praglia una dintre cele mai frumoase mănăstiri benedictine din nordul Italiei..
Înființată în secolul al XI-lea, a fost de-a lungul secolelor un centru de spiritualitate, dar și de cultură. Aici s-au copiat manuscrise, s-au restaurat cărți, s-a păstrat știința ordinii..
Călugării de la Praglia trăiesc după regula ora et labora „roagă-te și muncește” într-un ritm care dă sens fiecărei clipe. În liniștea bibliotecii lor, printre mirosul vechi de pergament și cerneală, timpul devine un aliat al cunoașterii..
Patru mari claustre definesc abația: al luminii, al heruvimilor, al crucii și al refugiaților. Fiecare are simbolistica sa, fiecare adăpostește un colț de eternitate. Aici, frumusețea nu este un scop, ci o consecință a ordinii spirituale.
.
.
Drumul se încheie în Vicenza, orașul arhitectului Andrea Palladio, declarat patrimoniu mondial UNESCO. În secolul al XVI-lea, Palladio a transformat estetica lumii prin proporție, simetrie și lumină. A ridicat vile care au devenit modele pentru arhitectura europeană și americană, iar în centrul Vicenzei a construit o bazilică renascentistă care poartă semnătura genialității sale.
.
.
Teatro Olimpico, primul teatru acoperit din lume, rămâne o minune a perspectivei și a iluziei un loc în care privirea este purtată în profunzime, iar scena devine o poartă către infinit..
Deasupra orașului, pe colina Monte Berico, se ridică sanctuarul Fecioarei Maria, loc de pelerinaj și de tăcere. De aici, între ziduri albe și arcade liniștite, Vicenza se vede ca o metaforă a echilibrului: un oraș al rațiunii și al credinței.
.
.
"Cap Compas", sâmbătă, 1 noiembrie, de la ora 17:30, la TVR 2.
Producător Elena Dinu
Credit foto Elena Dinu
.
